BRAȘOV. Pădurile din jurul orașului nu ar avea nevoie de protecție suplimentară

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Tanczos Barna, a afirmat luni, la Brașov – unde a prezentat noua Strategie naţională pentru păduri 2030, care face parte din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) – că așteaptă din partea administrației publice locale să transmită pe cale oficială propunerea de înființare a parcului natural sau a ariei protejate Brassovia, proiect inițiat de primarul Allen Coliban și respins de Consiliul Local.

Asta în condițiile în care ministerul de resort este organismul care aprobă astfel de proiecte, după o analiză riguroasă a necesităților zonei, a spus oficialul, citat de Radio România Brașov FM.

„Sunt susținătorul tuturor parcurilor care se creează în România, cu respectarea legii și cu parcurgerea procedurii (…) Nu am înțeles exact cum va arăta acest parc, pentru că parc național sau parc natural, așa cum se definește prin lege, se face de către Ministerul Mediului. Noi n-am primit până acum nicio propunere în acest sens. Am vorbit cu primarul Allen Coliban destul de mult pe această temă (…) Așteptăm inițiativa concretă de la nivelul unității administrativ-teritoriale Municipiul Brașov sau o asociere de municipii sau o asociere de unități administrativ-teritoriale”, a spus ministrul Tanczos Barna, conform aceleiași surse.

Oficialul de la Mediu a subliniat că un proiect pentru înființarea unui parc natural trebuie să conțină informații complete despre scopul, obiectivul și despre asigurarea nivelului de protecție, deoarece, în cazul unei protecții stricte, nu se va mai putea interveni nici măcar pentru amenajarea unei piste pentru biciclete.

La rândul său, rectorul Universității Transilvania, prof. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan, a adăugat că la acest moment există un studiu în desfășurare în care se face o analiză a valorii de protecție și a situației tuturor pădurilor Brașovului. Studiul este coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

„Atunci când vorbim despre conservare, trebuie să avem un motiv pentru conservare. Prima dată ar trebui făcută o radiografiere a situației speciilor, habitatelor din această zonă, trebuie văzut ce nivel de protecție necesită fiecare. Să nu uităm că Brașovul are arii protejate, cum este Tâmpa – rezervație științifică, cu protecție integrală (…) Deci, din acest punct de vedere cred că pașii logici și normali sunt aceștia: o radiografie a tuturor pădurilor Brașovului, să vedem unde este nevoie de conservare, unde este nevoie de acces al populației pentru diverse activități (recreere, piste de biciclete etc) și după aceea, comparând ceea ce avem deja în prezent, să vedem dacă mai este nevoie de ceva în plus”, a precizat prof. dr. ing. Ioan Vasile Abrudan, pentru Radio România Brașov FM.

Rectorul Universității Transivania a precizat că studiul despre pădurile Brașovului va fi finalizat anul viitor.