BRAȘOV. Pacienţii, invitaţi în Consiliile de etică ale spitalelor

Normal 0 false false false EN-US X-NONE X-NONE

/* Style Definitions */
table.MsoNormalTable
{mso-style-name:”Table Normal”;
mso-tstyle-rowband-size:0;
mso-tstyle-colband-size:0;
mso-style-noshow:yes;
mso-style-priority:99;
mso-style-parent:””;
mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt;
mso-para-margin-top:0cm;
mso-para-margin-right:0cm;
mso-para-margin-bottom:10.0pt;
mso-para-margin-left:0cm;
line-height:115%;
mso-pagination:widow-orphan;
font-size:12.0pt;
font-family:”Times New Roman”,”serif”;}

Consiliul de etică al
spitalului va încerca să rezolve „incidentele de etică” care apar între
pacienți și personalul medical, accentul căzând pe plăţile informale (șpagă,
mită). Forul va fi alcătuit din șapte membri: trei medici, doi asistenți
medicali, un consilier juridic și un reprezentant al asociaţiilor de pacienți.

Conducerile spitalelor au primit zilele trecute un ordin (nr. 145/2015) din partea
Ministerului Sănătății, prin care se prevede înființarea unui Consiliu de
etică. Membrii acestui consiliu vor avea responsabilitatea de a analiza
problemele care apar între pacienți și personalul medical, de a da un aviz de
etică și teoretic ar trebui ca toate cazurile înregistrate și soluţionate să
fie incluse într-un compendiu naţional care să folosească instruirii
personalului medico-sanitar, în vederea prevenirii acestor „incidente de
etică”. Ordinul de ministru are însă o sumedenie de hibe, sesizate din faza de
proiect de către Centre for Advanced Research in Management and Applied Ethics
(CARMAE), raportul fiind disponibil aici, hibe care îl fac
disfuncţional din start. La nivelul spitalelor au mai existat, la un moment
dat, consilii etice (corect ar fi fost ca acum, „de etică”), dar care nu prea
au avut activitate, poate și pentru că au fost create din start ca
„decorative”.

Din păcate, ordinul MS a fost deja aprobat în urmă cu o
lună, iar acum spitalele sunt în plin proces de constituire a consiliilor de
etică. Potrivit actului normativ, în atribuțiile consiliului intră promovarea
valorilor etice în rândul personalului; identificarea și analizarea
vulnerabilităților etice și a riscurilor apariției lor; avansarea către
managerul unității a propunerilor de adoptare și implementare a unor măsuri de
prevenție a actelor de corupție și de diminuare a riscului apariției acestora;
analizarea regulamentului de ordine interioară și formularea de propuneri
menite a-l îmbunătăți; analizarea, din punct de vedere etic, a situațiilor de
dubiu care pot apărea în exercitarea profesiei medicale ș.a.m.d., până la
analizarea cazurilor de încălcare a principiilor morale sau deontologice în
relația pacient – cadru medico-sanitar și personal auxiliar, sau până la
analizarea diferitelor tipuri de abuzuri săvârșite de către pacienți. În sarcina
aceleiași structuri mai intră soluționarea problemelor primite din partea
managerului unității și sesizarea organelor abilitate ale statului, ori de câte
ori se consideră că aspectele dintr-o speță sau alta pot face obiectul unei
infracțiuni. Din acest consiliu trebuie să facă parte trei reprezentanți aleși
din rândul medicilor care lucrează în cadrul spitalului (dintre care unul cu
integrare clinică, la cele clinice – la Brașov, fiind cazul Judeţeanului,
Maternităţii și al Spitalului de Copii), doi reprezentanți aleși ai
asistenților medicali, un consilier juridic (sau o persoană cu studii
superioare din aparatul funcţional al unităţii), numit de către managerul
spitalului, și un reprezentant ales al asociațiilor de pacienți. Membrii
trebuie să aibă o reputație morală și nu trebuie să aibă cazier, calitatea de
membru al consiliului de etică fiind incompatibilă cu cea de manager al
spitalului, director medical și director îngrijiri/asistent-șef, respectiv
angajați și/sau colaboratori ai companiilor distribuitoare de medicamente,
materiale sanitare, echipamente și dispozitive medicale, ori angajați sau
colaboratori de servicii medicale cu care spitalul se află în relație
contractuală.

Judeţeanul face
ședinţă marţi 

În vederea desemnării reprezentantului asociațiilor de
pacienți (simultan urmărindu-se realizarea unui registru electronic al acestor
organizaţii la nivel național) spitalele au fost obligate să convoace o ședinţă
premergătoare, la care reprezentanţii asociaţiilor de pacienţi din judeţ (cele
care au minimum trei ani de activitate dovedită) să facă propuneri. Conducerea
Spitalului Clinic Judeţean de Urgență (SCJU) Brașov a programat deja ședinţa
pentru marţi, 24 martie, la ora 13.00, invitând public asociaţiile de pacienţi
să participe, pentru a depune candidaturile.