BRAŞOV. Octav Bjoza este supărat pe Biserica Ortodoxă şi pe Inspectoratul Şcolar

Ca în fiecare an, în 9 martie, de Ziua celor 40 de Mucenici din Sevastia, filiala Braşov a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România (AFDPR), cu sprijinul Prefecturii Braşov şi al Garnizoanei Braşov, şi-a omagiat martirii la monumentul închinat luptătorilor anticomunişti, din Piaţa Teatrului.

Comemorarea a strâns de această dată la monumentul închinat luptătorilor anticomunişti ceva mai multă lume – câţiva membri ai AFDPR şi rude ale foştilor deţinuţi politici, reprezentanţii Asociaţiei „15 Noiembrie 1987”, afiliaţi AFDPR, reprezentanţi ai Asociaţiei Veteranilor de Război, ai revoluţionarilor, cu sau fără patalama, şi o mână de oficialităţi, alături de două clase de liceeni, veniţi din iniţiativa profesorilor lor, una de la Colegiul Naţional Unirea, sub îndrumarea prof. Luminiţa Cocoş, al cărei tată a fost preşedinte al filialei Braşov a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic și a avut un rol determinant în ridicarea monumentului, şi cealaltă de la Liceul „Andrei Mureşanu”, condusă de prof. Cornel Popa. Un sobor de preoţi de diferite confesiuni – ortodoxă, greco-catolică, evanghelică germană – a oficiat o slujbă de pomenire a celor care au trecut în veşnicie după ani de chinuri inimaginabile îndurate pentru că au rămas neclintiţi în credinţa lor şi în aspiraţia că libertatea şi demnitatea naţională.

În alocuţiunea sa, prefectul Mihai Mohaci i-a omagiat pe cei care „s-au jertfit pentru salvarea demnităţii poporului român. Ei au fost cei care nu au renunţat nici o clipă la valorile în care au crezut şi s-au jertfit pentru ca poporul român să lupte pentru identitatea şi istoria sa. Momentele de mare încărcătură patriotică din timpul rezistenţei anticomuniste sunt momente care trebuie să rămână veşnic vii în conştiinţa noastră. Aceşti eroi merită pe deplin recunoştinţa noastră pentru că ei reprezintă imaginea luptătorilor până la jertfa supremă în numele idealului de ţară. Îi vom păstra veşnic în memoria noastră şi a generaţiilor viitoare. Respect pentru faptele de vitejie, omagiu etern pentru jertfă! Dumnezeu să-i odihnească în pace!”.

Prezentat şi în calitatea sa subsecretar de stat la Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist instaurat în România în perioada 1945-1989, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România, braşoveanul Octav Bjoza, a punctat că „de suflet” este cea de-a doua funcţie şi a mulţumit oficialităţilor pentru sprijinul acordat la organizare, iar celor aflaţi în jurul monumentului, pentru prezenţă. Bjoza a menţionat că în 9 martie este ziua naţională a foştilor deţinuţi politic şi a victimelor dictaturii comuniste şi astfel de ceremonii şi de slujbe religioase au loc în toată ţara. „Nu trebuie să uităm niciodată că în această ţară, nu cu mult timp în urmă, au existat temniţe şi lagăre de exterminare pentru tot ceea ce a avut neamul acesta mai demn, mai moral, mai sfânt, mai bine pregătit profesional. Pleava societăţii româneşti de după cel de-Al Dolea Război Mondial a pus mâna pe destinele acestei ţări. De unde să ştiţi voi că noi, timp de ani de zile, am scos minereu de plumb din măruntaiele pământului,  înlănţuiţi, bătuţi şi torturaţi, flămânzi şi lipsiţi de minime condiţii de igienă şi asistenţă medicală? De unde să ştiţi voi că noi am făcut Canalul Dunăre – Marea Neagră, combinatele chimice şi barajele? De unde să ştiţi că noi am îndiguit Balta Brăilei? De unde să ştiţi voi că am tăiat stuf în Delta Dunării, iarna, cu picioarele goale în apă iarna? Şi că peste tot în aceste locuri au rămas sute sau mii dintre noi, azvârliţi mișelește în gropi comune, în pielea goală, în miez de noapte, fără cruce, fără lumânare, fără slujbă religioasă!”, a spus Bjoza, arătându-se revoltat de faptul că Inspectoratul Şcolar Judeţean nu mobilizează elevii, pentru a participa la aceste evenimente, care sunt adevărate lecţii vii de istorie, de patriotism, de morală şi de civism pentru tineri. „Mă ruşinez când văd dezinteresul Inspectoratului Şcolar. Aici ar trebui să fie tinerii, dacă nu vrem să plece toţi la tăiat de lemne, la căpşuni şi la spălat picioarele celor din Occident. Aici se predau lecţiile despre neam, patrie, tricolor. Poate că nu ar mai pleca cu atâta uşurinţă şi ar lupta aici  pentru o Românie nouă, cu mijloacele democratice de astăzi. În urmă cu 60-70 de ani, când sângele ţâşnea din noi, în anchetele Securităţii, eram mândri că suntem români. În ultimii ani, a început să ne fie jenă şi ne simţim mai umiliţi ca oricând de o clasă politică care nu ne merită şi care nu se preocupă de educaţia şi de sănătatea cetăţenilor ei”.

Bjoza mai are un motiv de revoltă. Preşedintele AFDPR spune că, „ortodox fiind, mi-e greu şi mi-e jenă să văd că celelalte culte şi-au canonizat pe unii dintre martirii anticomunişti, iar Biserica Ortodoxă Română nu a făcut asta nici după 26 ani. Eu, care îi reprezint pe cei care au făcut ani de temniţă grea pentru credinţa creştină, nu am reuşit să intru în audienţă la Patriarhul României. Probabil că nu se vrea, pentru că unii aveau o anumită culoare politică atunci. Dar în temniţele comuniste, unde s-au arătat marile caractere, a fost o singură etnie şi un singur Dumnezeu! Credinţa ne-a unit şi ne-a ţinut demni. Rezistenţa anticomunistă a fost unitară şi nu trebuie să lăsăm pe alţii să ne scrie istoria!”.

După depunerea de coroane în acordurile Imnului Eroilor, intonat de fanfara Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă”, comemorarea a continuat la sediul AFDPR, din Piaţa Sfatului. Aici, într-o atmosferă solemnă, a fost oficiată o slujbă completă întru pomenirea tuturor celor căzuţi în lupta de rezistenţă din zona Braşovului. Au fost pomenite în jur de 400 de persoane, iar cei prezenţi în sală, cu lumânări în mână, s-au rugat pentru sufletele lor.