BRAȘOV. „Luptam împotriva comuniştilor prin cultură şi educaţie”

Un eveniment de marcă dedicat memoriei celor ce au luptat împotriva comunismului a avut loc aseară Centrul Cultural Reduta, manifestarea fiind prilejuită de Congresul Asociaţiei Internaţionale a Foştilor Deţinuţi Politici şi Victime ale Comunismului din Europa de Est (INTER ASSO) şi desfășurată în prezența delegaților din fostele țări comuniste. Manifestarea a fist  închinată împlinirii a 60 de ani de la arestarea membrilor organizației de rezistență anticomunistă Garda Tinereului Român, alcătuită din studenți. Unul dintre ultimii supraviețuitori ai organizației, condamnat atunci la 15 ani de detenție, brașoveanul Octav Bjoza, președintele AFDPR și subsecretar de stat pe problemele luptătorilor anticomuniști, a fost prezent la Simpozion memorial și vernisarea expoziției documentare cuprinzând documente din arhivele Securității cu privire la Garda Tineretului Român.

15 tineri condamnaţi la 121 de ani de temniţă

„Cine suntem? Propunerea titulaturii de «Garda Tineretului Român» a fost acceptată imediat, fără nici o contrapropunere şi fără obiecţii. Cuvântul «Gardă» pentru noi însemna a păzi, a proteja tradiţii, limbă, cultură şi demnitate românească. Nici astăzi, niciunul dintre noi nu îşi închipuie că s-ar fi putut numi altfel”, povestește Nicolae Vlad, fostul preşedinte al Gărzii Tineretului Român, în volumul coordonat de Octav Bjoza şi lansat în 2008, la 50 de ani de la arestarea, „judecarea” şi condamnarea celor 15 tineri braşoveni, în cadrul simpozionului „Garda Tineretului Român”. În primăvara anului 1957, grupul de iniţiativă al Gărzii, formată în majoritate din liceeni şagunişti, avea deja un plan de acţiune, un statut, un mod de organizare, un mod de acţiune, membrii ei plăteau o cotizaţie şi ţineau întâlniri conspirative. Aveau chiar şi o tiparniţă clandestină, cu care voiau să tipărească manifeste pe care să le pună în cutiile poştale ale braşovenilor. „Luptam împotriva comuniştilor prin cultură şi educaţie, deşi eram convinşi că vom ajunge şi în situaţia de a lupta cu arma”, spune Radu Şoroagă, condamnat la 20 de ani de muncă silnică, în ciuda accidentului care l-a lăsat fără o mână şi cu o proteză la picior. Nu au mai apucat să-şi pună în aplicare planurile pentru că, pe 25 iunie 1958, toţi cei 15 membri, majoritatea deja admişi la facultăţi din Braşov, Bucureşti sau Iaşi, au fost arestaţi.

Condamnați dinainte de proces

„Judecata” a venit abia în 10 octombrie 1958, după o serie de anchete, interogatorii, bătăi şi torturi. În ciuda lor, niciunul dintre membrii grupului nu au recunoscut ceea ce anchetatorii, în mod mincinos, voiau să obţină, adică acuzaţia de legionarism. Totuşi, „Lotul GTR” a fost judecat exact ca o organizaţie de legionari. „Organizaţie militară cu caracter fascist”, „organizație subversivă şi criminală”, care „atenta la siguranţa naţională”, au fost cuvintele utilizate de procurorul Tiron, într-un rechizitoriu fulminant. Procesul s-a ţinut în actuala sală de plen a Consiliului Judeţean, fostul tribunal. După tipic, condamnările se ştiau deja, dar au fost comunicate „bandiţilor“ abia a doua zi, în penitenciarul Codlea, când cei cincisprezece s-au văzut pentru prima dată împreună, de la arestare. 121 de ani de muncă silnică şi unsprezece ani de închisoare corecţională au primit, în total, cei 15 tineri, iar după eliberarea din închisoare, zece ani de degradare civică şi confiscarea averilor. Nicolae Vlad a primit cea mai grea pedeapsă, cu munca silnică, 25 de ani. Cea mai „uşoară” pedeapsă a fost de 15 ani. Pentru trei dintre membri s-a decis pedeapsa cu închisoarea corecţională. În 2008, la 50 de ani de atunci, în sala 120 a Consiliului Judeţean, a fost dezvelită o placă comemorativă, chiar pe locul unde atunci era boxa acuzaţilor. Pe placa comemorativă sunt trecute numele celor 15 tineri de atunci şi pedepsele lor. Pușini mai sunt în viață și mulți suferă de boli grave.

Condamnări

• Nicolae Vlad – 25 de ani muncă silnică

• Adrian Gheţu – 20 de ani muncă silnică

• Horia Sabin Homănă – 20 de ani muncă silnică

• Paul Rene Caftangioglu – 20 de ani muncă silnică

• Radu Soroagă – 20 de ani muncă silnică

• Eugen Luca – 20 de ani muncă silnică

• Dan Alexandrescu – 17 ani muncă silnică

• Valeriu Fucidjiu – 17 ani muncă silnică

• Mircea Panaitescu – 17 ani muncă silnică

• Octav Bjoza – 15 ani muncă silnică

• Ioan Cenţiu – 15 ani muncă silnică

• Tiberiu Luca – 15 ani muncă silnică

• Petru Netcu – 5 ani temniţă grea

• Dan Comşa – 3 ani închisoare corecţională

• Andone Chiscop – 3 ani închisoare corecţională