BRAŞOV. Ladislau Hathazi a urcat prea devreme dincolo de nori

Alpinist pe cele mai înalte culmi ale planetei şi salvator montan, antreprenor, politician, viceprimar al Braşovului şi consilier municipal. Acestea sunt cele câteva dimensiuni ale braşoveanului Ladislau Hathazi, despre care de astăzi vorbim la trecut. La 63 de ani, „Loţi”, cum îi spuneau apropiaţii, s-a stins din viaţă fulgerător, în noaptea de duminică spre luni, în urma unui infarct.

Născut şi crescut în centrul vechi, la poalele Tâmpei (în 27 februarie 1954, în orașul Stalin – cum se numea atunci), Ladislau Hathazi a urmat Şcoala Generală nr. 6 (actualul Colegiul Aprily Lajos), apoi Şcoala Generală nr. 3 (clasele V-VIII), a studiat la Liceul economic din Brașov, iar ulterior Școala Superioară de Comerț din cadrul Universității Sextil Pușcariu din Brașov. A făcut sport de mic. Mai întâi, atletism, apoi baschet. Când a reuşit să prindă lotul lărgit al României la juniori 1, într-un turneu în Bulgaria, a suferit o accidentare care l-a îndepărtat definitiv de „sportul de sub panou”. „Domnul doctor Vari, seniorul, de la Spitalul Militar, ca să nu rămân şchiop, mi-a recomandat să merg cât mai mult pe teren variat, ca să mi se întărească ligamentele, pentru că mi se făcuseră praf, după ce am căzut de la înalţime, cu genunchiul direct pe ciment”, explica el într-un interviu acordat mai multor publicaţii, la finele lui 2015. Aşa a reluat legătura cu muntele, mai vechea sa pasiune. „Când eram copil cutreieram muntele Tâmpa cu fratele meu şi ceilalţi prieteni, pe tot felul de trasee. Odată, ne-am urcat pe turla Bisericii Negre şi n-a fost deloc plăcut când au început să ne bată clopotele-n cap! Mai târziu, când am învăţat să schiez singur, în Poiana Braşov, am descoperit Masivul Postăvarul”, rememora el acum doi ani.  

Întâlniri cu Ceauşescu şi cu Regele Mihai

A început să practice alpinismul la Clubul Sportiv Voinţa. A făcut armata în Braşov, la Vânători de Munte, perioadă din care îşi aduce aminte de vizitele pe care fostul preşedinte le făcea la Cheile Râşnoavei şi asista la demonstraţiile făcute de alpiniştii militari. „La recrutare, când au aflat că fac alpinism, m-au repartizat la Compania Cercetare Alpină. Am avut armată frumoasă, pentru că făceam exact ce îmi plăcea. Am dat mâna cu Nicolae Ceauşescu de câteva ori. Ţin minte că avea o mână moale, flască”, povesteşte. Peste ani, când era viceprimar al Braşovului, l-a cunoscut pe Regele Mihai.

Maestru al sportului în alpinism

Reîntors din armată, a continuat cu sportul. „Voinţa îşi schimbase numele în Clubul Sportiv Creaţia, care fiinţa pe lângă Institutul Proiect Braşov, unde, de altfel, m-am şi angajat. Practic, atunci, noi făceam căţărare viteză, cu trasee pe echipe şi la individual”, preciza Hathazi. Astfel, a fost coautor la descoperirea şi stabilirea unor noi trasee montane în Munţii Postăvarul (Vanga Mare, sub partea superioară a Pârtiei Lupului) şi Munţii Leaota (Turnul Zacotelor), iar la iniţiativa sa, alături de alţi doi colegi, a fost deschis cel mai lung şi mai dificial traseu din România, în peretele Văii Albe din Munţii Bucegi. „L-am botezat Traseul Memorial Emilian Cristea, în cinstea celui care a fost părintele alpinismului modern din România. Se întâmpla prin anii ‘88-’89 şi ţin minte că la acest traseu am lucrat un an şi jumătate”, adaugă. Realizarea i-a adus titlul de „maestru al sportului”.

Arestat în numele lui Allah

În 1988 a fost membru al primei expediţii româneşti în Himalaya. Steagul tricolor a fost urcat pe vârful Broad Peak (8.047 m), după o aventură care a durat 3 luni. Din echipă a mai făcut parte un braşovean, Nicolae Olteanu. „K2 este cel mai înalt dintre cele cinci vârfuri din lanţul muntos Himalaya, din Pakistan. Iar acestui Broad Peak i se mai spune şi «al doilea K2»”, sublinia el.
Atunci a intrat în bucluc, fără vreo vină: „La un moment dat, Ali, şeful porterilor, băştinaşii care sunt angajaţi să care bagajele, singurul care vorbea engleză, m-a întrebat «cât costă o femeie la voi?». N-am înţeles din prima ce vrea şi a insistat, întrebându-mă câte neveste am. Într-un final, i-am replicat cum stă treaba şi că Dumnezeu, «Allahul nostru», nu acceptă decât o soţie. Ei bine, la primul post de poliţie, la Skardu, un orăşel gen Râşnov, m-au arestat. De ce? Ali al meu m-a dat în primire că, vezi Doamne, l-am vorbit de rău pe Allah. Şi după ce mă chinuisem cinci zile pe munte cu o alimentaţie precară, m-am trezit în celulă. Am stat acolo patru zile, perioadă în care am băut apă şi am mâncat chapati, un fel de lipie, o singură dată pe zi. Am fost eliberat abia când a venit cineva de la ambasada României. S-a întâmplat la retragerea de pe Broad Peak, în a treia lună a expediţiei”, istorisea Ladislau Hathazi.

După 1989, a participat la mai multe expediţii importante pentru alpinismul românesc, dintre care merită menţionate cea în Munţii Tian Shan („Munţii Cerului”, în limba chineză), la graniţa dintre Kazahstan şi China, unde a escaladat în timp record vârful Khan Tengri (7.010 m) şi cea în Nanga Parbat („Muntele Ucigaş”), alegând un traseu dificil pe versantul Rupal, unde se află cel mai mare perete din Himalaya. Prima – în 1990, a doua – în 1998. Pe Nanga Parbat s-a întors în 2006, într-o expediţie de recunoaştere, alături de cunoscutul Alexandru Floricioiu şi tineri alpinişti braşoveni.

Afaceri de la firul ierbii, prin credite

Ca antreprenor, Ladislau Hathazi a deschis primul magazin privat non-stop din Braşov (ABC Magazin), pe strada Lungă, vizavi de Memorandului. Apoi, a fost proprietarul unei făbricuţe de bere, la Ghimbav, al cărei brand este unul de succes şi astăzi. A vândut afacerea şi la puţin timp a demarat investiţia sa de suflet, în turism, cu un complex de trei cabane la Plaiul Foii. „Încă de tânăr mi-au plăcut Munţii Piatra Craiului, pe care-i consider cei mai frumoşi şi spectaculoşi din România,  şi mă regăsesc sufleteşte în tot ce am făcut acolo”, mărturisea. „Că tot suntem la acest capitol, ţin să precizez că toate afacerile mele le-am construit de la zero, de la firul ierbii – cum se spune, şi le-am pornit numai cu credite bancare”, a ţinut să sublinieze Ladislau Hathazi, acest „om al muntelui”, cum îi plăcea să fie numit.

Salvator montan din pasiune

Rămăsese un împătimit al sporturilor de iarnă și schia cu mare plăcere oricând i se oferea prilejul. Mai mult, când avea timp, însoțea, ca ghid, grupurile de turiști care vin să se cazeze la el. Cum este firesc, era unul dintre cei mai buni prieteni ai salvamontiștilor din Zărnești, despre care spunea că formează una dintre cele mai profesioniste echipe de salvare din România, participând nu de puține ori pentru salvarea și recuperarea celor pierduți pe munte.

12 ani prezent în administraţia locală

Fost viceprimar al Brașovului, în perioada 1996-2000 și fost consilier local timp de 12 ani (până în 2008), liberalul Ladislau Hathazi și-a depus, în octombrie 2015, la PNL Brașov cererea de înregistrare a candidaturii la funcția de primar al municipiului reședință de județ, pentru a deveni candidatul PNL în alegerile de anul trecut.
În aprilie 2016, în calitate de secretar general al organizaţiei municipale Braşov a Partidului Mişcarea Populară (PMP) a candidat pentru un loc în Consiliul Local.