BRAȘOV. Încă 1.500 de urși în trei luni! Se caută soluții de gestionare

În şedinţa ordinară de lucru, care a avut la Poiana Braşov, Consiliul pentru Dezvoltare Regională (CDR) Centru a luat în dezbatere şi a adoptat o poziţie comună, „pentru a asigura condițiile optime de protejare a vieții umane și a proprietăților în regiunile din România unde acestea sunt amenințate de populațiile mari de urs brun”, după cum se afirmă în comunicatul transmis ieri de Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR) Centru. Prin această luare de poziție, reprezentanții Regiunii Centru se adresează Guvernului României pentru a face toate demersurile necesare „să prevină factorii care reprezintă o ameninţare la viaţa şi integritatea corporală a populaţiei, culturile agricole şi asupra şeptelului în regiunile afectate”. Astfel, CDR Centru a luat decizia de a informa Guvernul României şi Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor, având în vedere că în toate cele şase judeţe din regiune, respectiv Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu, s-au semnalat multe probleme cauzate de urşi, care apar foarte des în comunităţi. Doar în acest an şapte persoane şi-au pierdut viaţa în urma atacurilor de urşi, şi au fost peste 1.000 de incidente în care s-au raportat pagube, numai la nivelul judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, conform reprezentanților CDR Centru.
„Chiar şi experţii străini susţin că ursul matur care ajunge la container nu mai poate fi întors în habitat. Problema este că în fiecare săptămână avem evenimente în judeţele noastre. Am făcut dezbateri multe, dar situaţia este departe de a fi rezolvată, de aceea semnalăm cu insistenţă aceste aspecte. Ne dorim o implicare legislativă, dar şi civică, pentru că trebuie să pregătim un concept de administrare a mamiferelor mari în regiunea noastră”, a declarat Adrian Veştea, preşedintele CDR Centru şi al Consiliului Judeţean Braşov.

Animalele tind spre zonele locuite

La discuţiile din cadrul şedinţei CDR Centru ce a avut loc la Braşov s-a specificat că populaţiile de urs brun sunt în creştere: „Surse din cadrul biologilor estimează că numărul de urşi ar putea creşte foarte mult în următoarea perioadă. Calculele specialiştilor indicând faptul că, în următoarele trei luni, ar putea apărea, pe cale naturală, încă 1.500 de exemplare de urşi, pe lângă cele deja existente. Se consideră şi că, datorită condiţiilor specifice din România, soluţiile implementate în alte state, europene sau nu, ar putea să nu aibă aceleaşi rezultate, deoarece habitatele populaţiilor mari de urşi bruni tind tot mai mult către zonele locuite de oameni”.
În acest context, reprezentanţii administraţiei publice locale din Regiunea Centru au subliniat că este nevoie de mai multe măsuri preventive, dar şi de conştientizare a populaţiei, precum şi măsuri corective şi reparatorii, în urma studierii în detaliu a zonelor unde animalele au intrat în conflict cu cetăţenii. La nivelul Regiunii Centru a fost pregătit chiar un document de informare, pe baza datelor obţinute de-a lungul timpului de la reprezentanţii autorităţilor publice locale, de la reprezentanţii fermierilor, ai composesoratelor, de la structurile silvice private, dar şi de la cetăţenii afectaţi.
 
Pagubele materiale sunt imense, depăgubirile se lasă așteptate

Vorbind despre această iniţiativă locală, Tamas Sandor, preşedintele CJ Covasna, a spus că „trebuie să fie foarte clar că avem câteva probleme şi propuneri foarte concrete. Unu: efectivul optim şi cel real să fie prezentat în mod real. După socotelile asociaţiilor de vânătoare, în România, dar mai ales în cele patru judeţe, trăiesc de peste trei ori mai multe exemplare de urs decât figurează pe hârtie. Apoi, dorim o abordare cu totul şi cu totul diferită a cotelor de vânătoare, faţă de ce este acum. După specialişti, cota de vânătoare trebuie să cuprindă două mari speţe: cota de vânătoare pentru a restabili echilibrul între habitatul de urs şi pentru a restabili echilibrul între om şi urs, dar şi o cotă de intervenţie la acele exemplare care au devenit periculoase. Iar, în al treilea rând, trebuie să se asigure despăgubirea reală şi rapidă pentru pagubele produse de vânat, pentru că de ani de zile nu se plătesc despăgubiri de către ministerul de resort, iar oamenii au renunţat la a raporta, la a cere, la a aştepta aceste despăgubiri, deşi pagubele sunt imense”.