BRAȘOV. Hram la prima mănăstire ortodoxă din Țara Bârsei

În 9 mai 2018 avea loc prima Sf. Liturghie arhierească, de binecuvântare a viitoarei primei mănăstiri ortodoxe din Țara Bârsei – cea dintre Brașov și Cristian – în cadrul unui ceremonial militar și religios prilejuit de sărbătoarea Zilei Independenței de Stat și de sărbătorirea Centenarului României. Anul trecut, tot de 9 Mai, ziua fiind aleasă simbolic, ÎPS Laurențiu Streza, Arhiepiscopul Sibiului și Mitropolitul Ardealului, a poposit din nou la ceea ce e deocamdată un schit, cu hramul Sf. Efrem cel Nou (aflat sub ascultarea Mănăstirii de la Sâmbăta de Sus), pentru a sfinți biserica așezământului monahal.
Astăzi, biserica își sărbătorește hramul. Programul începe de la 8.00, cu Acatist, urmat de Utrenie și de Sfânta Liturghie. „Vă așteptam cu mare bucurie să fiți alături, în costume naționale sau după cum veți putea”, spune protosinghel Clement Mircea, starețul și ctitorul primei mănăstiri ortodoxe a Brașovului., care de mai bine de șase ani luptă să ridice această mănăstire.

„Sunt fiu al Brașovului și mi-am dorit ca aici, în vatra vechii Cetăți a Brașovului, să ființeze o mănăstire, care nu va fi doar prima din Brașov, ci chiar prima din Țara Bârsei. Este un act de pionierat”, spunea părintele în 2016. Acest vis l-a determinat să revină în orașul natal, după ce a fost stareţ al Mănăstirii Stelea, din Târgovişte, singura ctitorie moldovenească din Ţara Românească, și alți ani i-a petrecut studiind în Grecia, dar și slujind, chiar la Athos.
Doi ani a căutat un loc potrivit, dar mai ales s-a zbătut să convingă oamenii și să obțină avize de la oficialități. „Tocmai pentru că nu a mai fost așa ceva prin zonă, nu există o cultură a vieţii monahale, oamenii sunt neîncrezători, nu înțeleg, ignoră. Trăim și vremuri de secularizare, așa că a fost greu, dar cu atât mai mare bucuria că am izbândit să începem”, explică părintele Clement. A cumpărat terenul de 8.700 de metri pătrați situat chiar la granița dintre Brașov și Cristian, în zona Măgurele, din banii strânși de el și de familie de-a lungul anilor și l-a donat Arhiepiscopiei. În 22 februarie 2016 a bătut primul stâlp din lemn, iar în 20 martie, în prima duminică a Ortodoxiei și prima zi de primăvară astronomică, s-a săvârșit prima Sf. Liturghie, în aer liber, în ceea ce a devenit Altarul de vară. 500 de persoane au participat atunci, dar încet-încet s-a închegat o comunitate de credincioși. În luna noiembrie 2016, exista deja o bisericuţă acoperită. Cu ajutorul ctitorilor, binefăcătorilor, al voluntarilor și al participanților la slujbe, de-a lungul a încă patru ani, s-au construit opt  chilii, o sală de mese, un magazin şi un altar de vară cu o curte largă acoperită de o structură tip boltă, unde se pot ține slujbele în aer liber de primăvara şi până toamna.
O poartă în stil maramureșean, împodobită cu icoane, străjuiește intrarea. 

Sfântul Efrem cel Nou, mucenic din secolul al XV-lea

Sfântul Mucenic Efrem cel Nou s-a născut de Ziua Crucii a anului 1384, intrând la o vârstă fragedă în mănăstire, de dragul Domnului Hristos şi al Maicii Domnului. Mănăstirea în care a intrat ca vieţuitor, din actuala localitate Nea Makri, era închinată Maicii Domnului. În septembrie 1425 turcii otomani au cotropit mănăstirea, ucigând mulţi monahi, iar pe Efrem l-au luat prizonier. După ce l-au torturat multe luni, în data de 5 mai 1426 Sfântul Efrem a murit.

Aproape şase secole, Sfântul Efrem a rămas, smerit, în groapă, până în 1950. În acel an al secolului trecut, Sfântul Efrem s-a arătat aievea unei maici pline de smerenie şi duh, pe nume Macaria, spunându-i unde sunt cinstitele sale moaşte. Descoperirea aceasta minunată a fost doar începutul a ceea ce au putut realiza marea smerenie a Sfântului Efrem şi suferinţa pe care a răbdat-o în timpul vieţii.

Moaştele Sfântului Efrem cel Nou se află acum la mănăstirea de maici Nea Makri din Attica, Grecia (Nord-Estul Atenei). Mănăstirea este închinată Maicii Domnului, având hramul Buna Vestire, dar acum este cunoscută şi ca mănăstirea Sfântului Efrem cel Nou, care, pentru mucenicia sa, a primit o mare putere de a-i ajuta foarte repede şi in situaţii imposibile, pe cei care îi cer ajutorul. Cinstitele moaşte sunt întregi şi emană un miros plăcut. Sfântul Efrem cel Nou este prăznuit atât în ziua mutării sale la Domnul, pe 5 mai, cât şi în ziua aflării cinstitelor sale moaşte, pe 3 ianuarie.

„Vă aşteptăm cu inima deschisă şi cu frăţească dragoste să vă bucuraţi de câteva odoare sfinte, ce le-am adunat pentru bucuria voastră, în aceşti cinci ani de existenţă. Avem părticele din moaştele Sfântului Mare Mucenic Efrem cel Nou, avem şi papucelul ce a încălţat timp de un an moaştele sfântului. De asemenea, avem părticele din moaştele Sfântului Spiridon, ale Sfântului Mucenic Mina, ale sfântului Patapie şi moaşte ale Sfinţilor Dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana, părinţii Maicii Domnului”, a mai spus părintele Clement Mircea.