BRAŞOV. Grevă spontană la IAR Ghimbav

Angajaţii din schimbul I de la IAR Ghimbav au luat parte astăzi la un protest spontan. Cei aproximativ 180 de salariaţi s-au adunat în faţa societăţii, refuzând să intre la muncă, între orele 7.15 şi 9.00.
Liderul Sindicatului Sindicatul ICA de pe platforma IAR Ghimbav, Suba Árpád, a explicat, într-o informare remisă presei, că „în momentul în care am aflat de această acţiune, m-am dus printre angajaţi pentru ca să aflu care sunt revendicările acestora. Conflictul spontan a izbucnit pe fondul prevederilor legale care încalcă dreptul salariaţilor SC IAR SA la negocierea colectivă”.

„Salariații S.C IAR S.A, reprezentați de Sindicatul ICA, care au dreptul la negocieri colective, conform Constituției României, dar și actelor tratatelor internaționale, la care România este parte, dar le-a fost restricționat evident dreptul de a negocia și, echivalent, dreptul la acțiuni colective, cu privire la cel mai important obiect al negocierii colective, respectiv salariul. Astfel, Sindicatul ICA nu poate negocia clauze în contractul colectiv cu privire la creșteri salariale decât condiționate conform legislației menționate. Mai mult, în contextul în care propune spre negociere creșteri salariale în afara limitelor impuse prin actele normative, nu poate declanșa conflict de muncă, dat fiind posibilă o interpretare de natură că acest conflict ar contraveni limitării dreptului impus prin art 157 din Legea 62/2011, respectiv s-ar putea interpreta ca pentru rezolvarea revendicărilor angajaților este necesară adoptarea unei legi sau a unui act normativ”, se mai precizează în comunicatul de presă.

Vă prezentăm informarea prin care liderul sindical explică în detaliu care sunt actele normative nerespectate şi demersurile făcute pentru a remedia neconcordanţele care au generat conflictul spontan.

Situaţia se prezintă astfel:
1. Art.49 din Legea 186/2014 a Bugetului de Stat prevede limitarea creşterii salariale (maxim inflaţia prognozată);
2. Art.9 din OG 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară prevede limitarea creşterii salariale (la maxim 60% din indicele de creştere a productivităţii muncii). Acest articol este suspendat pentru anul 2015!
3. Art.157 din Legea 62/2011 Codul Dialogului Social, prevede că „Nu pot constitui obiect al conflictelor colective de muncă revendicările angajaţilor pentru a căror rezolvare este necesară adoptarea unei legi sau a altui act normativ”.

Din punctul de vedere al Sindicatului ICA şi al salariaţilor SC IAR SA, aceste trei acte normative încalcă:
1. Art.41 alin.5 din Constituţia României:
“(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate”.
2. Art.43 din Constituţia României:
“(1) Salariaţii au dreptul la greva pentru apărarea intereselor profesionale economice şi sociale”.
3. Art.131 din Legea 62/2011:
“(1) La negocierea clauzelor şi la încheierea contractelor colective de muncă părţile sunt egale şi libere.
(2) Este interzisă orice imixtiune a autorităţilor publice, sub orice formă şi modalitate, în negocierea, încheierea, executarea, modificarea şi încetarea contractelor colective de muncă”.
4. Art. 217 din Codul Muncii:
Exerciţiul dreptului sindical al salariaţilor este recunoscut la nivelul tuturor angajatorilor, cu respectarea drepturilor şi libertăţilor garantate prin Constituţie şi în conformitate cu dispoziţiile prezentului cod şi ale legilor speciale”.
5. Art. 218 alin.1 din Codul Muncii:
“Este interzisă orice intervenţie a autorităţilor publice de natură a limita drepturile sindicale sau a împiedică exercitarea lor legală”.
6. Art.4 din Convenţia ILO (OIM) nr. 154/1981:
Dacă este necesar, trebuie luate măsuri corespunzătoare condiţiilor naţionale pentru a încuraja şi a promova dezvoltarea şi folosirea cea mai largă a procedurilor de negociere voluntară a contractelor colective între patroni şi organizaţiile de patroni, pe de o parte şi organizaţiile de muncitori, pe de altă parte, în vederea reglementării, prin acest mijloc, a condiţiilor de angajare.”
7. Art.5 din Convenţia ILO (OIM) nr. 154/1981:
“(1.) Vor trebui luate măsuri adaptate circumstanţelor naţionale, în vederea promovării negocierii colective.
(2.) Măsurile vizate la paragraful 1 de mai sus trebuie să aibă următoarele obiective:
a. negocierea colectivă să fie posibilă pentru toţi cei ce angajează şi pentru toate categoriile de lucrători din ramurile de activitate vizate de prezenţa convenţie”.
8. Art.28 din Convenţia 2012/C 326/02 Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene – Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene:
„Dreptul de negociere şi de acţiune colectivă
Lucrătorii şi angajatorii sau organizaţiile lor au dreptul, în conformitate cu dreptul Uniunii şi cu legislaţiile şi practicile naţionale, de a negocia şi de a încheia convenţii colective la nivelurile corespunzătoare şi de a recurge, în caz de conflicte de interese, la acţiuni colective pentru apărarea intereselor lor, inclusiv la grevă”.
9. Art.6 din Carta Social Europeană Revizuită:
„În vederea asigurării exercitării efective a dreptului de negociere colectivă, părţile se angajează şi recunosc: (4) dreptul lucrătorilor şi al patronilor la acţiuni colective, în caz de conflict de interese, inclusiv dreptul la greva, sub rezervă obligaţiilor care ar putea să rezultă din convenţiile colective în vigoare”.

În fapt:
Salariaţii SC IAR SA, reprezentaţi de Sindicatul ICA, care au dreptul la negocieri colective conform Constituţiei României, dar şi actelor şi tratatelor internaţionale, la care România este parte, citate mai sus, dar le-a fost restricţionat în mod evident dreptul de a negocia şi, echivalent, dreptul la acţiuni colective, cu privire la cel mai important obiect al negocierii colective, respectiv salariul.
Astfel, Sindicatul ICA nu poate negocia clauze în contractul colectiv cu privire la creşteri salariale decât condiţionate conform articolelor invocate mai sus. Mai mult, în contextul în care propune spre negociere creşteri salariale în afara limitelor impuse prin actele normative, nu poate declanşa conflict de muncă, dat fiind posibilă o interpretare de natură că acest conflict ar contraveni limitării dreptului impus prin art.157 din Legea 62/2011, respectiv s-ar putea interpreta că pentru rezolvarea revendicărilor angajaţilor este necesară adoptarea unei legi sau a unui act normativ. Acest lucru, cu toate că în acest caz nu este vorba de funcţionari publici, ci de salariaţi, membri de sindicat, ai unei societăţi comerciale.
Aşadar aceste reglementări extind sfera restricţionării dreptului la negocieri colective şi a dreptului la acţiuni colective dincolo de zona funcţionarilor publici, respectiv în toate societăţile, unităţile şi companiile unde statul este acţionar majoritar, apreciem noi în mod nepermis şi total în contradicţie cu reglementările din actele internaţionale invocate dar mai ales cu textul constituţional.
Cu alte cuvinte, din interpretarea reglementărilor legale precum şi cele invocate mai sus, drepturile prevăzute în Constituţia României şi în tratatele internaţionale la care România este parte, le sunt recunoscute doar (în mod exclusiv) salariaţilor din sectorul privat.

În cazul SC IAR SA, legea reglementează o situaţie aberantă în sensul că societatea:
1. nu are datorii restante,
2. a obţinut profit în anii anteriori;
3. se poate justifică o creştere salarială datorită creşterii productivităţii muncii.
În cazul SC IAR SA, nu numai că nu se poate negocia o creştere salarială mai mare decât indicele mediu de creştere al preţurilor dar se poate ajunge inclusiv la imposibilitatea onorarii unor contracte datorită unor limitări legislative care în opinia noastră încalcă cadrul constituţional.

Intervenţii făcute la autorităţi în ultima perioada de către Sindicatul ICA:
1. Intervenţii prin BNS la Comisia de dialog social de la Ministerul Finanţelor la propunerea şi rectificarea Legii Bugetului de Stat. (reprezentant BNS în Comisia de dialog social de la MF: Ioana Onofrei);
2. Intervenţii prin BNS la Comisia de dialog social de la Ministerul Economiei (reprezentant BNS în Comisia de dialog social de la MEC: Dan Chelaru);
3. Intervenţii prin BNS în CES la adoptarea şi modificarea Legii Bugetului de Stat (reprezentanţi BNS în CES: Adolf Mureşan, Ştefan Teoroc şi Marin Florian);
4. Intervenţii cu ajutorul BNS la Ministrul Economiei (a participat preşedintele BNS, Dumitru Costin);
5. Intervenţii prin BNS la Ministrul Finanţelor Publice (preşedintele BNS, Dumitru Costin);
6. Adresa din partea BNS către Avocatul Poporului pentru sesizarea Curţii Constituţionale de la care nu s-a primit încă nici un răspuns (vicepreşedinte BNS, Cristian Mihai)