BRAȘOV. Gard virtual pentru „pietoni” pe patru picioare

Gardul de protecţie este primul de acest fel din România şi face parte dintr-un proiect european care îşi propune să reducă impactul infrastructurii rutiere asupra speciilor protejate de urs, lup, râs şi şacal.

62 de astfel de dispozitive au fost montate pe marginea DN1, într-o zonă intens circulată atât de maşini, cât şi de animale sălbatice. Sistemul funcţionează noaptea şi este activat de farurile autovehiculelor aflate în deplasare.

Andreas Schalk, inventatorul sistemului, a participat la montarea gardului de pe DN1: „Senzorii vor detecta vehiculele care se apropie, vor emite alerte luminoase şi sonore. Zgomotele nu vor fi foarte puternice, pentru că nu vrem să speriem animalele sălbatice, vrem doar să le învăţăm să se ferească de pericol. Sălbăticiunile au nevoie de ajutor să poată sesiza că aici este un pericol pentru ele. Şi exact asta face acest aparat: marchează prin lumini toată această zonă ca fiind periculoasă, iar sunetul sporeşte vigilența animalelor”.

Acesta a mai spus că în Austria există peste 40.000 de astfel de dispozitive pe marginea arterelor intens circulate. „Au fost instalate în urmă cu mai mulți ani și sunt foarte eficiente”, a continuat Andreas Schalk.
Pe de altă parte, reprezentanții Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Brașov s-au declarat încântați de faptul că acest sector de drum a fost ales pentru implementarea acestui proiect, pentru că în zonă sunt numeroase animale sălbatice.

Câte 30 de accidente cu animale, în fiecare an

„Prin acest proiect, noi încercăm să reducem foarte mult accidentele din zona aceasta. Anii trecuți au fost peste 30 de accidente în care au fost implicate animale, în special urși, dar au fost și lupi sau mistreți. În cazul în care rezultatele din această zonă vor fi bune, sperăm să putem replica acest proiect și în alte zone”, spune Mihai Fedorca, cercetător al Institutului Național de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură (INCDS) de la Brașov.

Astfel de garduri virtuale de protecţie vor fi montate şi pe DN 13 în Pădurea Bogaţii, dar şi pe DN1A – la Babarunca. Activiştii de mediu spun însă că în ţară avem multe zone unde şoselele şi căile ferate sunt adevărate capcane ale morţii atât pentru oameni, cât şi pentru animale.

Dintre speciile protejate, urșii cad cel mai adesea victime accidentelor. Anul trecut, 70 au pierit loviţi de tren sau de maşini. De cele mai multe ori, animalele au avut parte de ore nesfârşite de agonie la marginea drumului. Cazul ursului care, în noiembrie anul trecut, a zăcut 17 ore la marginea şoselei dintre Praid şi Sovata a stârnit revoltă.

Covasna, Mureş, Braşov şi Harghita sunt judeţele unde s-au înregistrat cei mai mulţi urşi morţi în accidente.