BRAŞOV. „Fasching-Sărbătoarea Clătitelor” se întoarce

Ca în fiecare an (în 2018 a fost o nedorită pauză), la final de iarnă şi înainte de intrarea în Postul Paştilor, comuna Prejmer îmbracă strai de sărbătoare pentru a celebra unul dintre cele mai populare obiceiuri săsești: Fasching-ul. Primăria și Consiliul Local Prejmer împreună cu partenerii din acest an – Agenția Metropolitană Brașov, Primăria Municipiului Brașov, Consiliul Județean Brașov, Parohia Bisericii Evanghelice CA Prejmer, Asociația Inițiativa Femina, Asociația Crescătorilor de Animale Agro-Zoo Prejmer, Departamentul „Conservarea și promovarea culturii tradiționale” Brașov, Școala Gimnazială Prejmer, Școala Gimnazială Lunca Câlnicului și Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară Țara Bârsei – organizează sâmbătă și duminică, 2 şi 3 martie 2019, începând cu ora 10.00, cea de-a XIV-a ediţie a evenimentului.
 
În Europa, Prejmerul este cea mai estică aşezare în care se mai serbează tradiţiile săseşti, lucru care denotă faptul că această comunitate a înţeles importanţa conservării valorilor tradiţionale, respectă şi are deschidere faţă de diversitatea culturală. Aceasta convieţuire paşnică şi fructuoasă a făcut ca, de la an la an, Fasching-ul să atragă un public tot mai larg, ediţia din 2017 numărând peste 15.000 participanţi care s-au bucurat savurând delicioasele produse tradiționale, admirând și degustând din expoziția de clătite. Susținute în aer liber, concertele celor mai apreciați artiști români, trupele de dans tradițional săsesc, fanfara, caravana sunt doar câteva dintre surprizele pe care organizatorii le au în vedere de la an la an, pentru localnici și publicul larg. Pentru mulţi dintre aceia care practică turismul cultural, Fasching-ul reprezintă şi o oportunitate de informare asupra istoriei locului şi Bisericii Cetate Prejmer, notată cu 3 stele în Ghidul Verde Michelin şi înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Obicei vechi al sașilor, reînviat de români

Saşii adunaţi în jurul cetăţii Prejmer alungau, în Fasching, ultimele urme ale iernii. Faschingul se ţinea de obicei în săptămâna dinainte de Lăsata Secului, care perioada balurilor mascate, prilej de petrecere, voie bună și mâncare aleasă. Sărbătoarea începea cu „Caravana Clătitelor”. Flăcăii costumaţi dansau şi ofereau clătite care se făceau chiar pe plita aşezată în căruţa care îi însoţea. Mai furau şi câte o fată, o ascundeau sub coviltirul căruţei, iar logodnicul tinerei trebuia să plătească pentru eliberarea ei.Faschingul este o sărbătoare menită să alunge duhurile iernii şi frigul. „Pe vremuri însă, era şi o ocazie de petrecere, pentru băieţii care urmau să plece la oaste”, povesteşte doamna Heidrun Junesch.
Cu o seară înainte de carnaval, tinerii se adunau la cetatea din sat într-o şezătoare pentru a face ultimele retuşuri creaţiilor cu care urmau să se prezinte la petrecere. Exista obiceiul ca, pe parcursul caravanei clătitelor, fetele să fie „răpite”. Urmau „negocierile” cu părinţii care plăteau ca să-şi recupereze fata. Copiii aveau şi ei parte de un carnaval, unde dansau şi se întreceau în a juca spectacole de teatru. Seara însă era a tinerilor. Fetele, cu măşti simple, mărginite de danteluţe, veneau să-şi întâlnească iubiţii cu care se învârteau în valsuri.
Când saşii din Prejmer au luat drumul Germaniei, odată cu ei au murit şi petrecerile. După 20 de ani de pauză, românii – căci în Prejmer au rămas doar câteva familii de saşi – au reînviat Sărbătoarea. Reluată după două decenii farmecul „Sărbătorii cu clătite” la Prejmer a rămas acelaşi. „Această sărbătoare a devenit moștenire culturală de la cei care au contribuit la clădirea a ceea ce astăzi numim cu mândrie comuna Prejmer”, spun reprezentanții Primăriei Prejmer. Caravana Clătitelor, în care toate rolurile sunt jucate de băieţi mascaţi, porneşte dimineaţa prin sat. Într-o căruţă dotată cu plită, „Mama grasă” şi „Mama slabă”, doi flăcăi cu talente culinare costumaţi în bucătărese, învârtesc clătite. Tineri mascaţi pe cai aprigi, deschid drumul căruţei în care se rumenesc clătitele, sub ochiul fardat al celor două „mame”. „Mirele şi mireasa”, doi băieţi deghizaţi, şi ajutoarele lor cântă, chiuie, bat din poartă în poartă şi „joacă” lumea ieşită în stradă să-i admire. Înainte, convoiul era deschis de un măgar. La apariţia caravanei, domnişoarele ieşeau în poartă cu făină și ulei din care aveau să se facă gogoşile pentru petrecerea ce urma pe seară.