BRAŞOV. Dealul Lempeş, între arie protejată şi asaltul „picnicarilor”

Plăcerea românilor de a ieşi cu maşinile la iarbă verde, pentru a face grătar, nu din dorinţa de a face mişcare sau de a lua o gură de aer curat, reprezintă în continuare un pericol pentru natură, inclusiv pentru ariile protejate, printre care se numără şi Dealul Cetăţii Lempeş. Acolo, picnicarii obişnuiesc să facă înconjurul ariei protejate, ignorând atât riscul de aprindere a pădurii de foioase (dacă fac focul în lizieră), cât şi faptul că în apropiere se află Unitatea de Asistenţă Medico-Socială de Pneumoftiziologie Sânpetru.

Custozii acestui sit protejat de importanţă comunitară sunt Fundaţia Carpaţi şi Direcţia Silvică Braşov, care împreună încearcă să protejeze zona de „invazia” picnicarilor.

„Avem amenajată o zonă de picnic la baza dealului, în afara ariei protejate, iar drumurile de acces spre aria protejată au fost blocate. Controlăm zona, dar nu putem să dăm amenzi pentru grătare, întrucât nu este în atribuţiile noastre, am încălca legea”, a explicat preşedintele Fundaţiei Carpaţi, Vasile Boronia.

În completare, directorul Direcţiei Silvice Braşov, ing. Dănuţ Ioan Runceanu, ne-a explicat că instituţia pe care o reprezintă face controale şi că nu se fac grătare în zona protejată, dar că mai „scapă” unii în afara acestei arii.
„Pe margine probabil mai scapă. Noi facem controale, este pădurarul care supraveghează zona. Fundaţia a amenajat spaţiul de picnic, pentru că noi nu putem accesa fonduri. Noi suntem administratori pe partea de pădure din aria protejată”, ne-a precizat reprezentantul Direcţiei Silvice Braşov.

Potrivit acestuia, angajaţii instituţiei pot aplica amenzi cuprinse între 2.000 şi 5.000 de lei, conform Legii 171/2010 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor silvice. Articolul 9 din lege prevede că este contravenție silvică și se sancționează cu amendă de la 2.000 lei la 5.000 lei „aprinderea focului în fondul forestier național în alte locuri decât cele special amenajate și marcate ori la o distanță mai mică de 30 metri de limita pădurii”.

Totuşi, picnicarii scapă neamendaţi, uneori pentru că nu sunt prinşi în fapt, alteori pentru că primesc doar avertisment.

Abilitaţi să dea amenzi sunt şi comisarii de la Garda de Mediu Braşov, însă aceştia nu au fost în control prin zonă, în minivacanţa de Rusalii, când zona era ticsită de picnicari. „Am avut echipe de control care au acţionat în funcţie de solicitări. Pentru zona Lempeş, care este arie protejată şi are custode, nu am fost solicitaţi. Primăria şi custodele trebuie să reacţioneze, au atribuţii de verificare. Putem efectua şi noi controale în zonă, dar ei sunt principalii factori şi nu am avut cereri din partea lor. Am acţionat în zona Bran – Moieciu, la Râşnov. În general, s-au dat avertismente”, ne-a declarat comisarul-şef Mircea Paraschiv.

Contactat telefonic, primarul localităţii Sânpetru, Ion Rusu, ne-a informat că are 16 voluntari care supraveghează zona Lempeş. „Sunt locuri amenajate pentru picnic, oamenii urcă pe jos sau cu biciclete, nu cu maşini”, a precizat el.

Sesizări există

Totuşi, sesizări că în zonă nu ar fi totul în regulă există. „Am avut o sesizare sâmbătă seară. Fundaţia Carpaţi a amenajat un spaţiu pentru picnic în zona Lempeş şi a amplasat un panou cu numărul de telefon la care pot fi făcute sesizări, iar sâmbătă seară o persoană a anunţat că un grup de tineri consumă alcool în zonă”, a explicat purtătoarea de cuvânt a Poliţiei Judeţene Braşov, Gabriela Dinu. Dar, nimeni nu s-a ales cu amendă, întrucât petrecăreţii dispăruseră din zonă până la sosirea Poliţiei şi „nu s-a confirmat sesizarea, în urma controlului”, potrivit reprezentantei IJP Braşov.

Preşedintele Fundaţiei Carpaţi a recunoscut că se înregistrează astfel de sesizări, dar a ţinut să precizeze că, în ciuda problemelor întâmpinate, în ultimii cinci ani „s-a refăcut incredibil zona”.

Sit de importanţă comunitară

Situl de importanţă comunitară Dealul Cetăţii Lempeş – Mlaştina Hărman a fost instituit prin Ordinul ministrului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România, cu modificările ulterioare.

Scopul instituirii Sitului a fost şi este asigurarea protecţiei şi conversarea unor specii şi habitate de interes comunitar pe teritoriul său. Acest scop urmǎreste menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale, oferind totodată publicului
posibilităţi de recreere sau turism.
Situl are o suprafaţă de 374 ha.