BRAȘOV. Companiile germane au stopat extinderea din lipsă de angajați calificați

Reprezentanţii companiilor germane din zona Brașovului spun că au oprit orice investiţie în extinderea capacităţilor de producţie, pentru că nu găsesc angajaţi potriviţi. Nici măcar pachetele cu beneficii pe lângă salariu şi deschiderea unei şcoli profesionale (de învăţământ dual) susţinute de circa 20 de companii germane din zona Braşovului nu au putut rezolva criza de muncitori specializați.

Potrivit statisticilor, cel puţin o mie de angajaţi calificaţi sunt căutaţi, an de an, doar pentru companiile care activează, la Braşov, în industria constructoare de maşini. Potrivit directorilor unei companii brașovene, care produce amortizoare şi elemente pentru acţionarea portbagajului de la maşină, între 500 şi 700 de euro sunt cheltuiţi pentru ca o singură persoană să ajungă de pe piaţa forţei de muncă la poarta fabricii.

Una din cauzele crizei este legată, spun reprezentanţii companiilor, de faptul că învăţământul tehnic–liceal sau universitar, este depăşit de nivelul tehnologic actual al producţiei şi de calificările cerute pe piaţa muncii. „Am avut absolvent de ASE Bucureşti, serios, o doamnă care terminase inclusiv masterul la ASE Bucureşti şi a venit şi n-a reuşit să-mi explice ce este TVA”, spune Dorin Şaramet, membru al Clubului Economic German (DWK).

Târgurile de locuri de muncă sau primele pentru găsirea unui angajat bun sunt doar câteva din măsurile cu care companiile încearcă, pe termen scurt, să îşi găsească şi păstreze angajaţi. „E o întreagă listă, de la subvenţii la masă caldă, la cantină, la abonamente la săli de sport, la citit cărţi”, afirmă Cristian Popescu, alt membru al Clubului Economic German.
Criza de personal calificat şi fluctuaţiile mari de pe piaţa forţei de muncă sunt atât de severe, încât investitorii germani, organizaţi la Braşov într-un club economic, caută urgent soluţii. „Toate marile firme au oprit, momentan, orice fel de investiţie în proiecte noi, fiindcă nu mai au cu cine să le facă”, afirmă Dorin Şaramet.
Werner Braun, preşedintele Clubului Economic German, confirmă: „Pierdem investitori, pierdem posibilităţi de a ne extinde firmele care deja sunt aici, prin simplul fapt că efectiv nu găsim forţă de muncă calificată, în zonă”. Braun mai spune că, pe lângă criza resursei umane, are de luptat cu alte judeţe şi la capitolul infrastructură – inexistenţa unui aeroport sau a unor autostrăzi făcându-ne mai puţin atractivi pentru marile companii.

Ar fi nevoie de cazare pentru elevii de la şcoala profesională

Clubul Economic German funcţionează la Braşov de zece ani şi a creat deja o şcoală profesională în care programa este concepută pornind de la meseriile cele mai căutate în zonă. În acest moment, Şcoala Profesională Germană Kronstadt (SPGK) scoate anual la concurs 250 de locuri. DWK intenţionează să extindă proiectul Şcolii Profesionale Kronstadt, solicitând, însă, şi alocarea unui cămin pentru a-i caza pe copiii atraşi în acest proiect. „Avem nevoie de acest cămin pentru că jumătate din copiii atraşi la şcoala profesională sunt din afara Braşovului şi vrem să găsim soluţii pentru a-i păstra pe aceşti copii aici, nu să plece înapoi de unde au venit şi unde nu îşi mai pot pune în practică meseria învăţată”.

Nu sunt prea multe şanse să primească sprijin pentru asta, dacă e să ne luăm după ministrul Educaţiei, Liviu Pop, care chiar la ceremonia de absolvire a promoţiei 2017 a SPGK a declarat la Braşov: „Urmează PNDL3, unde trebuie să aducem şi componenta de cazare şi masă către sistemul de învăţământ, fapt pentru care, alături de autorităţile locale, Compania Naţională de Investiţii trebuie să contribuie la construcţia şi reabilitarea de internate şcolare, dar pentru zona învăţământului profesional şi tehnic, dacă mă întrebaţi pe mine, avem posibilitate ca agenţii economici să vină în sprijinul nostru. Şi aici e un model, suntem într-o zonă în care avem un model de succes. Să vină alături de unităţile şcolare pentru a facilita cazarea şi masa acelor elevi care se îndreaptă spre învăţământul profesional şi tehnic şi nu numai, pentru că şi în învăţământul liceal aveam aceeaşi problemă”, a spus Liviu Pop.
De asemenea, ministrul a mai afirmat că „în momentul de faţă, internatele şcolare sunt proprietatea administraţiei locale, dacă administraţia doreşte să reabiliteze internatele şcolare e un pas foarte mare pentru noi. E primul pas. Hai să vedem câte avem nereabilitate, să le reabilităm şi apoi să continuăm cu construcţia de internate noi”.