BRAȘOV. Cei care vor să fie directori de școală dau miercuri proba scrisă

Mult contestatul concurs pentru ocuparea posturilor de directori şi de directori adjuncţi ai unităţilor de învăţământ preuniversitar începe mâine, cu proba scrisă, test-grilă având subiecte unice de la Ministerul Educaţiei, supravegheată video-audio. 

Candidaţii care s-au înscris pentru a ocupa un post de director sau director adjunct la unităţile şcolare din judeţul Braşov vor susţine examenul în amfiteatre ale Corpului S, al Facultăţii de Silvicultură (vizavi de Maternitate – foto), din cadrul Universităţii „Transilvania”. „Subiectele sunt elaborate de minister. Candidaţii vor putea intra în săli între orele 9.00 şi 9.30, iar la ora 10.00 vor primi subiectele. Proba se va desfăşura pe parcursul a 120 de minute. Va fi supraveghere audio-video”, a explicat inspectorul şcolar general al Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ) Braşov, Ariana Bucur. Evaluarea lucrărilor se face în faţa comisiilor de concurs din fiecare şcoală, formate din doi profesori ai şcolii, doi reprezentanţi ai Primăriei şi Consiliului Local, coordonator fiind un reprezentant al Inspectoratului Şcolar. Comisiile trebuie să anunţe rezultatele tot mâine. „Evaluarea nu se face în această etapă de către comisia de concurs pe şcoală, ci în prezenţa comisiei, care consemnează punctajul candidaţilor, după ce pe lucrări se aplică un şablon, care indică răspunsurile corecte şi cele greşite din testul-grilă”. Rezultatele se vor da tot astăzi, iar pentru a asigura fluenţa procesului IŞJ a elaborat un grafic eşalonat, începând cu ora 13.00.

Patru cereri respinse din cauza dosarului

Pe cele 183 de posturi de directori şi 82 de directori adjuncți din judeţul Braşov sunt doar 220 de candidaţi. Cereri pentru a intra în concurs au fost mai multe – 253, pentru că unii țintesc mai multe școli. Înscrierile la concurs s-au încheiat din 2 octombrie, iar după verificarea dosarelor patru cereri de înscriere au fost respinse, două aparţinând aceleiaşi persoane, care candida pentru postul de director şi pentru postul de director adjunct al Şcolii Gimnaziale nr. 3 Râşnov, potrivit site-ului IŞJ. „Cele trei persoane nu sunt experţi în management instituţional”, a precizat Bucur. 31 de unităţi şcolare nu au nici un aspirant la fotoliul de director, 50% fiind grădiniţe, atât din mediul urban, cât şi rural restul sunt școli primare, gimnaziale și chiar şi unităţi liceale, una dintre ele fiind Liceul Vocaţional de Muzică „Tudor Ciortea” Braşov.

Primele rezultate se dau în 18 noiembrie

După proba scrisă, candidaţii vor mai susţine alte două probe: analiza CV-ului şi interviul, cu aceeaşi comisie de concurs, interviul fiind singurul care poate fi contestat. Acestea se vor desfăşura în perioada 17 octombrie – 17 noiembrie. Potrivit Ministerului Educaţiei, pentru fiecare probă de concurs din cele trei, punctajul maxim este 50, iar punctajul minim de promovare a probei este 35. Sunt declaraţi „admişi” candidaţii care au realizat cel puţin 35 de puncte pentru fiecare probă, respectiv un punctaj total de cel puţin 105, rezultat din cumularea punctajelor celor trei probe de concurs. Este declarat „promovat” la concurs candidatul „admis” care a obţinut cel mai mare punctaj total.
Afişarea rezultatelor concursului este programată în 18 noiembrie, fiind urmată de o perioadă alocată depunerii contestaţiilor: 21-23 noiembrie. Soluţionarea contestaţiilor şi afişarea rezultatelor finale sunt prevăzute pentru intervalul 24 noiembrie – 9 decembrie 2016. Ultima etapă a concursului – validarea în consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar a rezultatelor finale şi transmiterea acestora la minister – este programată a se încheia în 16 decembrie 2016.

Subiecte de logică… defectuoasă

La proba scrisă a concursului pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct în grădinițe, școli și licee publice, se vor testa „Aptitudinile Cognitive” și „Competențele Manageriale”. Din modelele puse la dispoziţie de Ministerul Educţiei, se pare că autorii testelor cu pricina, cel puțin în cazul aptitudinilor cognitive, au o idee cu totul originală asupra calităților pe care trebuie să le întrunească managerii unităților de învățământ preuniversitar. Întrebările la care trebuie să răspundă cadrele didactice testate ar trebui – presupunem- să aibă legătură cu logica, dar răspunsurile oferite în așa-numitele „Modele de Itemi” corespund unei logici defectuoase,
Iată ce exemple de itemi verbali se prezintă pe portalul Ministerului Educației (edu.ro), explicându-se că se dau propoziții din care lipsește un cuvânt; pentru fiecare propoziție sunt indicate cinci răspunsuri posibile, iar concurenții trebuie să aleagă cuvântul care completează corect propoziția. „Atunci când conduce o mașină, o persoană are nevoie mai ales de …? A. aptitudini; B. experiență; C. rezistență; D. putere, E.  atenție”.
Ce spun autorul/autorii testelor: „Răspunsul corect este E. Atenție! Răspunsurile C și D nu sunt adevărate, căci nici puterea și nici rezistența nu sunt absolut obligatorii pentru a conduce o mașină. Răspunsurile A și B arată caracteristici care sunt dezirabile, dar nici aptitudinile deosebite și nici experiența ca șofer nu sunt absolut obligatorii pentru a conduce o mașină. Totuși, fără a dedica atenție la drum și la comenzile mașinii, șofatul nu e posibil”.
Dincolo de relevanța discutabilă a unui asemenea exercițiu pentru ocuparea funcției de director al unei unități de învățământ, testul în sine este eronat. E limpede că avem de-a face cu o așa-zisă „întrebare-capcană”. Dar autorul testului cade singur în această capcană, pentru că întrebarea este formulată greșit, iar răspunsul așteptat poate fi ușor contestat. Întrebarea se referă la „persoane”. O persoană poate fi și un copil sau un adult care nu a șofat în viața lui. În cazul acestora, atenția este irelevantă, fiindcă nu vor putea conduce, neștiind cum să o facă. Prin urmare, răspunsul corect ar fi B, fiindcă o minimă experiență este necesară pentru a te urca la volan, a porni o mașină și a o conduce în trafic, iar această experiență se câștigă la școala de șoferi, etapă necesară în vederea obținerii carnetului de conducere.

Al doilea exemplu: „Dicționarele sunt utile pentru …? A. a căuta originile cuvintelor; B. a rezolva integrame; C. a căuta cuvinte cu sens opus; D. a căuta sensul cuvintelor; E. a căuta sensul termenilor medicali”.
Răspunsul oferit de autorul/autorii testelor: „Răspunsul corect este D, a căuta sensul cuvintelor. Răspunsurile A și B sunt adevărate, dar nu sunt cele mai importante modalități în care poate fi utilizat un dicționar. Răspunsul C nu este întotdeauna adevărat, iar răspunsul E nu este cel mai general răspuns în acest caz”.
Aici răspunsul oferit nu este neapărat eronat, însă este stupid să elimini un răspuns doar pentru că „nu sunt cele mai importante modalități”, respectiv pentru că un răspuns pare „mai” corect decât altul. Da, probabil este adevărat că, de cele mai multe ori, oamenii caută în dicționare (și nu în oricare, ci în cele explicative) sensurile cuvintelor, dar într-un dicționar de antonime, de pildă, se caută exact cuvintele cu sens opus.
Urmează itemii figurali, teste prin care se determină cum pot concurenții distinge diferențe între figuri (grupuri de corpuri geometrice). Iarăși, este discutabilă relevanța acestor teste, dar măcar, de data aceasta, sunt corecte.
Singurele care par în regulă sunt testele referitoare la aptitudinile manageriale. Şi atunci n-ar putea rămâne doar acestea? Nu putem prezuma că acela care este capabil să-și însușească noțiunile pentru probarea abilităţilor manageriale are şi aptitudini cognitive?