BRAȘOV. Cea mai premiată slănină la… SlanăFest, unde se poate găsi și ciocolata cu slănină

Cea de a doua ediție SlanăFest, care se desfășoară în curtea bisericii de pe strada Iuliu Maniu nr. 2, are deja trei căștigători, în urma concursului cu dedicație. 

Ieri a fost premiată cea mai bună slănină. La concurs s-au înscris atât firme de carmangerie, cât și săteni care au dovedit că o slană făcută în casă nu se compară cu nici o delicatesă de pe rafturile magazinelor alimentare.

Juriul a fost format din dr. Siko Barabasi Sandor – președinte, directorul Direcției Sanitar-Veterinare și Siguranța Alimentelor Covasna, Sebastian Dan – directorul filialei Brașov a Asociației Culturale Euro Est Alternativ (ACEEA), Kokoksi Hajnal – câștigătoare ediției 2018 a Slană Fest Brașov și Koszta Istvan, din partea gazdelor.

În urma degustării, juriul a ajuns la concluzia că cea mai bună slănină o are participantul Halmagy Csaba, care și-a prezentat fără rezerve rețeta: după ce este ținută slănina crudă șapte zile la sare, trebuie lăsată să se odihnească încă trei zile în zeamă de varză, apoi dată la vânt, să se zvânte, și pusă la afumat. Locul secund i-a revenit unui sătean din Budila, Csiki Kalman, iar locul trei, unuia din Apața, Laszlo Attila.

„Evenimentul SlanăFest este conceput pentru a aduce un omagiu acestui aliment de bază al ţăranilor din Transilvania, slănina, ignorat pe nedrept în ultima perioadă, dar readus în atenţia consumatorilor de nutriţionişti renumiţi. Aceştia recunosc meritele slăninii în menţinerea imunităţii organismului, dar şi în alimentaţia echilibrată în timpul iernii”, a afirmat dr. Siko Barabasi Sandor.

Chef Sebastian Dan a ținut să precizeze că promovarea produselor tradiționale este o obligație morală a tuturor bucătarilor profesioniști, iar gastronomia fiecărui popor face parte din zestrea culturală a unei țări.

„Un bucătar este asemenea unui pictor. Și unul și celălat pleacă de la o pânză albă, respectiv o farfurie. În urma talentului fiecăruia, rezultatul final este o operă de artă. Este îmbucurător faptul că alimentele tradiționale nu numai că nu au fost date uitării, ci de câțiva ani au o căutare tot mai mare în rândul românilor. Ar trebui ca autoritățile, atât la nivel național, cât și administrațiile publice locale, să înțeleagă acest trend și să creeze oportunități și facilități pentru comercializarea alimentelor tradiționale, realizate în gospodării, care trebuie să facă față fenomenului de globalizare și uniformizare alimentară. În plus, trebuie remarcat efortul maeștrilor bucătari de a realiza elemente de fine-dining cu alimente tradiționale, în cazul de față slănina, cazul lui Marinel Dima, care a prezentat o ruladă de slănină cu pastă de jumări sau mici sfere din pastă de slănină învelite în mantie de pastă de măsline, ceapă cu fulgi de chili sau verdețuri proaspete”, a declarat reprezentantul ACEEA Brașov.

Pe lângă produsele tradiționale pe care le cunosc toți românii, la evenimentul din Brașov au fost prezentate și câteva produse inedite precum praline cu slănină și mousse de slănină.