Brașov, capitala sensurilor giratorii: De ce continuă Primăria să le construiască și unde se blochează, de fapt, traficul

Primăria Brașov a anunțat astăzi – Detalii AICI – amenajarea a încă patru noi sensuri giratorii în oraș.

Anunțul a stârnit un val de reacții în social media, unde brașovenii și vizitatorii se întreabă retoric: „Chiar mai era nevoie de giratorii în orașul care are deja câte unul la fiecare intersecție?”

Cunoscut la nivel național drept „capitala sensurilor giratorii” – titlu obținut după marile proiecte de sistematizare din ultimele două decenii -, Brașovul continuă să mizeze pe această rețetă. Totuși, analiza traficului local arată că situația pe teren este mult mai nuanțată decât glumele de pe Facebook.

Plusurile: De ce funcționează modelul brașovean

1. Circulație fluentă în afara orelor de vârf. Comparativ cu Bucureștiul sau Clujul, Brașovul oferă unul dintre cele mai aerisite și predictibile sisteme de circulație din România. Eliminarea virajelor la stânga și reducerea timpilor morți la semafoare le permit șoferilor să traverseze orașul rapid în cea mai mare parte a zilei.
2. Siguranță rutieră sporită și viteze reduse. Giratoriile obligă conducătorii auto să încetinească preventiv. Statisticile arată o reducere semnificativă a accidentelor grave cauzate de neacordarea de prioritate la viteze mari.
3. Optimizare hibridă: Giratorii inteligente și semaforizate. Pentru a gestiona volumele mari de vehicule pe marile bulevarde (ex: Saturn sau Calea București), Municipalitatea a apelat la giratorii semaforizate inteligent. Acestea permit prioritizarea fluxurilor majore în perioadele critice ale zilei.
4. Acces la infrastructură nouă. Noile giratorii anunțate au scopul de a prelua traficul către zone rezidențiale în extindere și proiecte importante de mobilitate urbană.

Minusurile: Punctele critice ale sistemului

1. Gâtul de sticlă de la ieșirile din oraș (Sânpetru, Ghimbav, Cristian). Călcâiul lui Ahile al traficului brașovean rămâne conexiunea cu zonele metropolitane. Arterele precum drumul spre Sânpetru devin impracticabile la orele de vârf dimineața și seara. Când volumul de mașini depășește capacitatea fizică a benzilor, un sens giratoriu nu mai poate fluidiza nimic – devine pur și simplu o zonă de blocaj în lanț.
2. Saturarea capacității rutiere. Sensul giratoriu funcționează impecabil la volume medii de trafic. Când toate intrările într-un giratoriu sunt pline, prioritatea de stânga poate bloca complet una dintre artere.
3. Semaforizarea giratoriilor – o contradicție frustrantă. Deși eficientă tehnic pentru gestionarea vârfurilor de trafic, introducerea semafoarelor în interiorul sensurilor giratorii creează confuzie pentru șoferii tranzitari și alimentează frustrarea localnicilor, care consideră că se anulează chiar scopul inițial al giratoriului.

Concluzie

Brașovul rămâne un model național la capitolul mobilitate urbană datorită infrastructurii sale bine dimensionate și configurate. Amenajarea celor patru noi sensuri giratorii rezolvă puncte negre din cartiere și din zonele de acces. Cu toate acestea, testul suprem pentru administrația locală nu mai este fluidizarea traficului din interiorul orașului, ci rezolvarea definitivă a legăturilor cu localitățile metropolitane satelit – în special axa Brașov-Sânpetru -, unde doar lărgirea benzilor și soluțiile tehnice de nivel diferențiat vor putea aduce o decongestionare reală.