BRAŞOV. Batalioanele române trec din nou Carpaţii

La Castelul Bran se va reconstitui simbolic duminică trecerea Carpaților de către batalioanele române din 1916, ceea ce a marcat intrarea României în război. Brigada 2 Vânători de Munte „Sarmizegetusa” și Academia Forțelor Aeriene „Henri Coandă” din Brașov – cu sprijinul Detașamentului „Mateiaș” al Muzeului Municipal Câmpulung vor aminti de eroii de acum 100 de ani.

Programul evenimentului:

Ora 11.00 – Reconstituirea trecerii Carpaților de către batalioanele române în Primul Război Mondial. Se pornește dinspre Vama Medievală, pe costișă, spre Castelul Bran. La intrarea în castel Fanfara Militară se alătură formațiilor militare. Se coboară în marș aleea, spre Parcul Regal. Formațiile se opresc în zona trandafirilor.

 Ora 13.00 – Militarii desfășoară Drapelul României pe Castelul Bran.

Ora 13.30 – Se dă startul Petrecerii câmpenești în Parcul Regal.

Ora 17.00 – Are loc un „duel” muzical între Fanfara Militară și muzicienii participanți la Festivalul internațional „Jazz at Bran Castle”, în Parcul Regal.

Câteva date despre momentul istoric, prezentate de col. (r) Nicolae Uszkai:
„La 14/27 august 1916, ora 9 seara, după doi ani de neutralitate, România intra în Primul Război Mondial. În aceeași zi, erau publicate în Monitorul Oficial Ordinul de mobilizare al armatei române, Legea pentru declararea stării de asediu. În numărul următor al monitorului, românii erau informați că la 14 august 1914 «guvernul Imperial și Regal al Austro-Ungariei» a fost anunțat de către ministrul plenipotențiar al României în Viena, Edgar Mavrocordato, că «cu începere de la 14 august 1916, ora 9 seara, România se găsește în stare de război cu Austro-Ungaria». Din punct de vedere istoric, 15 august (respectiv 28 august potrivit calendarului gregorian, care în 1919 intră în vigoare în țara noastră) reprezintă momentul mobilizării Armatei române, după Consiliul de Coroană de la Bucureşti, din 14/27 august 1916. Astfel, România se alătura Antantei participând la Primul Război Mondial, hotărându se astfel, după doi ani de neutralitate, să fie de partea Franţei şi a aliaţilor acesteia. Se ştie că ostaşii români au trecut frontiera în noaptea de 14/27 spre 15/28 august 1916. Se va spune că nu era o lovitură serioasă pentru Viena şi Berlin, armatele celor două imperii fiind net superioare numeric şi în domeniul înzestrării cu armament modern. Să nu uităm şi de experienţa dobândită în aproape doi ani de conflict sângeros. Şi, totuşi, cuţitul înfipt în Transilvania era catastrofal pentru Austria. Forţele de acoperire erau insuficiente pentru acoperirea oraşelor Braşov şi Sibiu, localităţi ce asigurau materiale pentru front. Lovitura gravă venea însă de pe altă direcţie de atac. Ostaşii români au ocupat Valea Jiului, o sursă semnificativă de cărbune pentru partea maghiară a imperiului. Mai mult. Avangarda ajunsese până la casele din localitatea Pui, ceea ce înseamnă că mai erau doar 37 km până la Călan şi vreo 50 până la Hunedoara. Era inadmisibil ca două centre metalurgice importante să cadă în mâinile inamicului de la sud de Carpaţi şi aici a fost aruncată în disperare de cauză Divizia 187 infanterie germană adusă de pe frontul de Vest. Nici chiar Reşiţa nu se putea considera în afara oricărui pericol. Trupele române erau la Orşova. Mai mult. Oraşul Cugir, un alt centru metalurgic profilat pe producţia militară, era la doar 97 km de Sibiu. Ameninţarea venită din partea celor două divizii româneşti aflate în regiune era foarte serioasă şi aici a fost deplasat celebrul Corp Alpin bavarez sosit de la Verdun. A fost adusă o trupă de elită pentru a salva Austro-Ungaria de lovitura fatală pe care i-o pregătise conducerea de la Bucureşti.Germania a ascultat de rugăminţile disperate ale Vienei şi a mutat piese grele pe frontul românesc. A mutat şi a pierdut războiul. Au fost aduse 16 divizii de infanterie în luna noiembrie. România pornise la război cu 23 de mari unităţi de infanterie. Se poate constata că nu erau doar câteva după cum se consideră mai nou de către unii istoricii români…. Franţa a fost salvată şi a putut să recupereze terenul pierdut la Verdun spre sfârşitul anului 1916. Intrarea României a fost fundamentală pentru mersul conflagraţiei spre victoria Antantei. Aliaţii au avut timp să pregătească o supraindustrie militară şi să câştige războiul economic în timp ce serioase forţe germane (nu doar câteva divizii cum scriu unii istorici…) „se jucau” tactic şi strategic prin România, unde putea să obţină victorii numeroase, dar nu obţinea avantaje strategice. Campania pe frontul din Carpaţi a fost un dezastru pentru armatele Puterilor Centrale. Chiar dacă soldaţii români n-ar fi tras un glonţ, inamicul pierdea timp şi muniţie în mod absolut inutil din perspectivă strategică.Interpretările sunt utile, dar trebuie să se analizeze cât mai multe aspecte. A fost profund uitat rolul economiei în război şi orice pas înainte al ostaşului român însemna pierderea de recolte şi animale, Germania şi Austria fiind în pragul foametei. Ofensiva din 1916 împotriva României era obligatorie şi a permis o perioadă de odihnă pentru Antanta”.