BRAȘOV. Bani pentru autostrăzi, tren metropolitan, tren spre aeroport și alte proiecte de anvergură

În cadrul dezbaterii pe tema actualizării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), organizată astăzi, de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene cu Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene, Adrian-Ioan Veştea, şeful UNCJR şi preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, a adus în atenţia ministrului Cristian Ghinea proiectele prioritare pe care judeţul nostru le propune spre finanţare prin intermediul acestui mecanism financiar. Este vorba despre nouă proiecte de infrastructură, a căror anvergură depăşeşte cadrul judeţean, iar impactul lor este de nivel regional şi chiar naţional. Acestea sunt:

– Autostrada Braşov – Bucureşti, (tronsonul Ploiești – Brașov), proiect ajuns în stadiul de revizuire a studiului de fezabilitate şi elaborare a proiectului tehnic, a cărui valoare este de 2,9 miliarde de euro;

– Autostrada Braşov – Sibiu, proiect aflat în stadiul de revizuire a studiului de fezabilitate, în valoare de 737 milioane de euro; 

– Autostrada Braşov – Bacău, proiect ajuns în stadiul elaborării studiului de fezabilitate şi a proiectului tehnic, cu o valoare de 2,1 miliarde de euro;

– Spitalul Regional Braşov, proiect aflat în stadiul elaborării studiului de fezabilitate, a cărui valoare ajunge la 300 de milioane de euro;

– Acces pe calea ferată la Aeroportul Internaţional Ghimbav Braşov, proiect cu o valoare estimată la 300 de milioane de euro;

– Extinderea domeniului schiabil Braşov – Râşnov, proiect cu o valoare de 30 de milioane de euro;

– Trenul metropolitan Brașov, proiect în valoare de 25 de milioane de euro;

– Terminalul Intermodal Feldioara, proiect totalizând 300 de milioane de euro;

– Amenajarea complexă a râului Olt între Hoghiz şi Făgăraş, obiectiv investiţional aflat în stadiu de proiect tehnic, cu o valoare de 1,5 miliarde de euro.

„Construirea celor trei autostrăzi este esenţială în asigurarea dezvoltării judeţelor pe care acestea le străbat. Aceste autostrăzi sunt în diverse stadii de realizare a documentaţiilor de proiectare, astfel că finanţarea execuţiei lucrărilor din fonduri PNRR, pe componenta de coeziune socială şi teritorială, o considerăm de importanţă maximă. Este foarte important să reuşim să legăm în sfârşit Transilvania de Moldova, astfel că autostrada Braşov – Bacău ar trebui realizată în cât mai scurt timp. În acelaşi timp, la fel de importante sunt autostrăzile spre Bucureşti şi spre Sibiu, având în vedere că pe DN 1 se înregistrează cel mai mare trafic rutier din ţară”, a susţinut preşedintele CJ Braşov.

Adrian-Ioan Veştea a adus în discuţie şi proiectul noului spital, o investiţie prioritară în condiţiile în care Braşovul a fost desemnat centru regional în domeniul medical, arondând judeţele Covasna, Harghita şi Braşov. Construirea spitalului este în pregătire, cu asistenţă asigurată de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, iar finanţarea ar putea fi asigurată pe componenta de sănătate şi rezilienţă economică a PNRR.

Un alt proiect extrem de important trecut în revistă de preşedintele CJ Braşov a fost cel privind conectarea Aeroportului Internaţional Braşov la reţeaua feroviară. „Am reuşit, prin intermediul Ministerului Transporturilor şi al Companiei Naţionale CFR Infrastructură, să pornim elaborarea studiului de fezabilitate pentru calea ferată care va face legătura între Braşov şi Aeroportul de la Ghimbav pe care îl vom finaliza în cursul acestui an. Documentaţia este într-un stadiul avansat, iar investiţia ar putea fi finanţată prin intermediul componentei de coeziune socială şi teritorială a PNRR. Pe aceeaşi componentă ar putea fi implementate şi alte proiecte de infrastructură feroviară, cum sunt trenul metropolitan sau terminalul intermodal de la Feldioara”, a explicat şeful CJ Adrian-Ioan Veştea.

Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, a luat act de propunerile formulate de judeţul Braşov şi a reiterat ideea că în privinţa construirii de autostrăzi în România, există un consens politic atât la nivelul coaliţiei de guvernare, cât şi între putere şi opoziţia parlamentară, astfel încât să poată fi menţinută alocarea de 4,5 miliarde de euro pentru România, destinată transportului rutier, din care 3,5 miliarde să fie alocate pentru autostrăzi şi 1 miliard de euro pentru realizarea de centuri ocolitoare.