BRAȘOV. Atmosferă autentică de sărbătoare

Normal 0 false false false EN-US X-NONE X-NONE /* Style Definitions */ table.MsoNormalTable {mso-style-name:”Table Normal”; mso-tstyle-rowband-size:0; mso-tstyle-colband-size:0; mso-style-noshow:yes; mso-style-priority:99; mso-style-parent:””; mso-padding-alt:0cm 5.4pt 0cm 5.4pt; mso-para-margin-top:0cm; mso-para-margin-right:0cm; mso-para-margin-bottom:10.0pt; mso-para-margin-left:0cm; line-height:115%; mso-pagination:widow-orphan; font-size:12.0pt; font-family:”Times New Roman”,”serif”;}

Împlinirea a 156 de ani de la înfăptuirea Unirii dintre Moldova și Ţara Românească a fost sărbătorită la Brașov în Piaţa Unirii. Deși a fost un ceremonial oficial, nimic nu a părut a fi artificial ori forţat, sutele de brașoveni prezenţi manifestând un spirit autentic de sărbătoare populară.

Oficialități civile (prefectul Brașovului, Mihai Mohaci, subprefectul, Romer Ambrus Sandor Mihaly, viceprimarul Brașovului Adina Durbacă, parlamentari de Brașov) și militare, preoți, Juni din Șcheii Brașovului și Juni Brașovecheni, ce poartă pe steag chipul domnitorului Unirii, Alexandru Ioan Cuza, liceeni și elevi, politicieni au luat parte la ceremonialul religios și militar, organizat în jurul Monumentului Eroului Necunoscut din Piața Unirii, care a fost diferit față de alți ani și faţă de alte solemnităţi. Au lipsit slujba de pomenire și obișnuita „coroniadă”. Soborul de preoți a oficiat o slujbă de mulțumire adusă lui Dumnezeu pentru binefacerile dăruite țării și poporului român, dar și de binecuvântare.

În alocuţiunea sa, prefectul județului, Mihai Mohaci, a evocat momentul istoric, reamintind că ziua de 24 ianuarie 1859 reprezintă începutul modernizării statului român: „ Ziua aceasta a fost și rămâne un moment solemn, căruia trebuie să-i acordăm importanța cuvenită. Ziua aceasta, de 24 ianuarie, reprezintă o zi deosebită pentru toată suflarea românească, se împlinesc 156 de ani de la Unirea Principatelor și împreună cu cei prezenți aici, împreună cu instituțiile statului, trebuie să o sărbătorim și să o omagiem. Este o zi în care cuvântul «Unitate» s-a rostit chiar și în versuri: «Hai să dăm mână cu mână cei cu inima română». A fost o etapă importantă în constituirea statului național unitar român, a cărui întregire a fost consfințită în 1918.. Le mulțumesc tuturor celor prezenți și mă bucur că suntem într-un număr atît de mare aici, că sunt mulţi tineri și mulţi copii. Să păstrăm și să consolidăm această unitate”.

De asemenea, pr. prof. dr. Vasile Oltean, directorul Muzeului Primei Școli Românești din Șcheii Brașovului, a vorbit despre legătura dintre Brașov și brașoveni, pe de o parte, și Unirea Principatelor, înfăptuită prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domn al Moldovei și Ţării Românești. „ Să nu uităm că «Hora Unirii», de Vasile Alecsandri, care a pornit de la „Hora Ardealului”, scrisă de poet când era la Brașov, este pe muzica unui brașovean de origine, Alexandru Flechtenmacher. Trei caiete de versuri scrise de poeți brașoveni, ignorate, uitate, sunt dedicate lui Cuza. Să nu mai vorbim de «Mica Unire» când vorbim despre Unirea Principatelor, fiindcă a fost o mare unire, cea care a făcut România, România modernă, România care și-a câștigat independenţa, pentru care s-au jertift și strămoșii Junilor pe care îi vedeţi aici, adică și ardeleni, cu gândul la unirea Transilvaniei cu patria-mamă”.

Fanfara Academiei Forțelor Aeriene „Henri Coandă” a oferit apoi un minirecital, urmat de un moment artistic susținut de soliști și ansambluri de muzică și de dansuri populare de la Palatul Copiilor, care i-au încântat pe cei prezenţi. La final, toți cei prezenți, cu mic, cu mare, s-au prins în „Hora Unirii” care, chiar dacă s-a intonat complet doar o singură dată, spre decepţia multora, s-a încheiat cu aplauze și chiote de bucurie. Atmosfera de sărbătoare nu s-a risipit o dată cu încheierea manifestărilor oficiale, ci oamenii – care se salutau bucuroși cu „La mulţi ani!” au rămas la discuţii animate și la fotografii de grup în Piaţa Unirii și în special în jurul Monumentului, cu steagurile tricolore, cu Junii și cu brașovenii care veniseră îmbrăcaţi în costume populare.