Autostrada Comarnic – BRAȘOV, noul Bechtel?

Soluția Guvernului pentru Autostrada Comarnic – Brașov, parteneriatul public-privat (PPP), este desființată de specialiști: „Un dezastru iminent. Stabilirea traseului prin mijlocul stațiunilor nu e demn de o țară europeană”, notează g4media. Asociația Pro Infrastructură desființează soluția aleasă de guvernul Dăncilă pentru Autostrada A3, tronsonul Ploiești – Brașov. „Credem cu tărie că soluția PPP descrisă de acest studiu este un DEZASTRU iminent și aruncă în derizoriu construirea unei autostrăzi extrem de importante. Motivele? Stabilirea traseului prin mijlocul Râului Prahova și a stațiunilor de pe Valea Prahovei, la care se adaugă riscurile și restricțiile financiare, tehnice și de impact asupra mediului. În această formă, proiectul nu este demn de o țară europeană civilizată”, arată asociația care militează constant pentru îmbunătățirea infrastructurii de transport din România.

Pro Infrastructură critică Executivul și pentru faptul că a ales soluția parteneriatului public – privat în detrimentul finanțării cu fonduri europene, arătând că autostrada este inclusă în Masterplanul General de Transport cu bani europeni eligibili: „autorii studiului exclud neîntemeiat această opțiune. Alternativa cu fonduri bugetare este și ea eliminată fără nicio analiză atentă. Adoptarea din start a variantei PPP este bizară, știindu-se că o finanțare prin PPP este semnificativ mai scumpă decât cele clasice, adăugând statului o povară constantă pentru mulți ani după inaugurare, fiind inclusă în totalitate pe deficitul bugetar din primul moment”. Specialiștii asociației reclamă și prezența în documentul oficial a „greșelilor grosolane de gramatică, logică și a limbajului de lemn” și arată că traseul din 2002, adoptat acum ca soluție finală, „va duce la un dezastru ecologic pe Valea Prahovei, cu un puternic impact negativ asupra turismului”.

Asociația Pro Infrastructură arată că traseul „croșetează” de-a lungul albiei Râului Prahova, cu numeroase traversări ale acestuia, „fiind necesare regularizări și devieri ale râului, defrișări și demolări ale multor proprietăți ridicate în ultimii ani. Chiar și prin instalarea de panouri fonoabsorbante, zgomotul produs de vehicule va crea un disconfort continuu (valea nu permite disiparea sunetului)”. Recalcularea prețului final este o altă problemă care decurge din documentația aprobată de guvern, ceea ce va duce la o posibilă majorare a prețului. „Cea mai mare parte a riscurilor este direcționată de statul român spre partenerul privat, creându-se premisele pentru sume umflate semnificativ de ofertanți pentru acoperirea lor”, mai arată sursa citată. „Un asemenea mecanism întortocheat a mai fost experimentat o singură dată în România, cu urmări previzibile: contractul cu Bechtel, unde estimarea inițială de 2,2 miliarde de euro pentru întreaga autostradă de 450 de km între Brașov și Borș s-a transformat în 1,3 miliarde de euro pentru doar 52 de km între Câmpia Turzii și Gilău, plus lucrări nefinalizate între Suplacu de Barcău și Borș”, mai arată Asociația Pro Infrastructură. Reamintim că guvernul a aprobat în ședința din 29 august studiul de fundamentare al Parteneriatului Public-Privat (PPP) pentru Autostrada A3 București-Ploiești-Brașov care va sta la baza viitorului contract pentru proiectarea, execuția și operarea tronsonului Ploiești-Brașov și operarea sectorului București-Ploiești.

Foto: Asociația Pro Infrastructură

Citiți și:

Autostrada Ploiești – BRAȘOV. Când va fi gata și cât va fi taxa de folosire