Autostrada A13 Brașov–Bacău, traseu tot mai lung și întortocheat. Pe hârtie, deocamdată

Autostrada A13 Brașov–Bacău, traseu tot mai lung și întortocheat. Pe hârtie, deocamdată

Autostrada A13 Brașov–Bacău, unul dintre proiectele de infrastructură strategică pentru România, înaintează cu dificultate, din cauza unor obiective strategice și a ariilor protejate, care impun ajustări semnificative ale traseului.
Proiectul, parte integrantă a coridorului de conectivitate „Carpatia”, are potențialul de a transforma logistic și economic regiunile Moldova și Transilvania, dar întâmpină provocări majore încă din faza de proiectare, notează Moldova Invest.
Contractul pentru studiul de fezabilitate al autostrăzii a fost semnat în septembrie 2024 cu firma Consitrans SRL, valoarea acestuia fiind de 81 milioane de lei, fără TVA, iar durata pentru finalizarea studiului este de 24 de luni. Până în prezent, au fost realizați aproximativ 14.000 de metri liniari de foraje geotehnice dintr-un necesar estimat la 36.000 de metri. Aceste lucrări sunt esențiale pentru stabilirea condițiilor tehnice și de siguranță, mai ales în zonele cu geologie dificilă sau cu obiective sensibile.

Traseul inițial al autostrăzii, estimat la circa 162–164 km, se află în proces de ajustare, lungindu-se la aproximativ 170–172 km. Modificările sunt determinate de necesitatea de a evita obiective strategice precum infrastructura militară a companiei Romarm, unități sanitare și zone rezidențiale, inclusiv în județul Brașov, dar și de protecția ariilor naturale sensibile, cum ar fi Dealul Lempeș (Sânpetru – Brașov) sau Munții Bodoc–Baraolt. Pentru a minimiza impactul asupra mediului, sunt planificate tuneluri și devieri care să traverseze zonele protejate fără a fragmenta habitatele naturale (detalii aici).

Din punct de vedere economic, ajustările traseului implică costuri suplimentare. Lucrările complexe, tunelurile, exproprierile, relocarea utilităților și procedurile de mediu pot genera creșteri semnificative ale bugetului inițial. Cu toate acestea, beneficiile anticipate rămân considerabile: reducerea timpului de transport, creșterea eficienței logistice și dezvoltarea regională prin atragerea de noi investiții și crearea de noduri economice pe axa est-vest.

Proiectul este, totodată, eligibil pentru fonduri europene, fiind parte a rețelei TEN-T, iar implementarea lui corectă ar putea stimula comerțul, mobilitatea și integrarea economică a regiunilor traversate. Totuși, succesul autostrăzii depinde de echilibrul între dezvoltare și protecția mediului, coordonarea cu autoritățile locale și centrale, precum și respectarea unui calendar realist, având în vedere complexitatea procedurilor administrative și de avizare.

În concluzie, Autostrada Brașov–Bacău rămâne un proiect de infrastructură strategic, cu potențial economic major, dar cu pași timizi și ponderați. Ajustările de traseu reflectă necesitatea de a armoniza obiectivele strategice și protecția mediului cu dezvoltarea economică regională. Pentru România, finalizarea acestui proiect ar putea însemna nu doar conectivitate fizică, ci și stimularea durabilă a economiei pe axa Moldova–Transilvania.