Aproape o treime dintre românii cu vârstă de muncă nu lucrează

Aproape o treime dintre românii cu vârstă de muncă nu lucrează

România a înregistrat a treia cea mai scăzută rată de ocupare a forței de muncă din UE în 2023, după Italia și Grecia, potrivit datelor Eurostat. Datele arată că doar 69% dintre românii cu vârsta între 20 și 64 de ani lucrează.

Reamintim că în România există categoria pensiilor speciale aplicate unor categorii largi de angajați, printre care magistrați, militari, polițiști, care le permit acestora să se pensioneze la vârste reduse. De asemenea, România acordă multiple ajutoare sociale, iar angajatorii se plâng constant de dificultatea de a găsi angajați.

Cheltuielile de la bugetul de stat cu pensiile speciale și ajutoarele sociale au crescut neîncetat în ultimul deceniu, în paralel cu creșterea deficitului bugetar. Pentru a acoperi acest deficit, guvernul PSD-PNL a crescut taxele și impozitele aplicate capitalului, iar PSD a anunțat că vrea să introducă taxarea progresivă a veniturilor salariale și să crească suplimentar impozitarea capitalului. În paralel, România crește de la an la an contingentul de cetățeni străini admiși pe piața muncii.

La nivelul întregii UE, rata de angajare a cetățenilor a stabilit un nou record, angajații cu vârste între 20 și 64 de ani depășind 75% (195,3 milioane), potrivit datelor Eurostat. Rata ocupării forței de muncă în UE în 2023 este cea mai mare de când au început înregistrarea datelor în acest sens în 2009 și marchează trei ani consecutivi de creștere, după ce ocuparea forței de muncă a scăzut la 72% în 2020 din cauza pandemiei.

În Olanda, Suedia și Estonia este cel mai mare procent de angajați

Dintre țările UE cu cele mai mari rate de ocupare sunt Țările de Jos (84%), Suedia (83%) și Estonia (82%), în timp ce cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Italia (66%), Grecia (67%) și România (69%). În 2023, procentul de persoane angajate în UE cu calificări înalte (supracalificate) a fost de 22%, cu 21% pentru bărbați și 23% pentru femei. Se remarcă faptul că angajații „înalt calificați” sunt definiți ca fiind persoane cu studii superioare care sunt angajate în profesii care nu necesită un nivel atât de înalt de studii, potrivit Kathimerini.

Cele mai mari procente de supracalificări din UE s-au înregistrat în Spania (36%), Grecia (31%) și Cipru (30%), în timp ce cele mai mici procente au fost înregistrate în Luxemburg (5%), Danemarca și Republica Cehă (13%).

În 18 din cele 27 de țări UE, femeile au avut rate de supracalificare mai mari decât bărbații, cele mai mari diferențe fiind în Malta și Slovacia (ambele cu +8 puncte procentuale) și Italia (+7 puncte procentuale) ). Cu toate acestea, în nouă țări din UE, bărbații au avut rate de supracalificare mai mari, cele mai mari diferențe fiind în Lituania (+5 puncte procentuale), Letonia (+4 puncte procentuale) și Bulgaria (+3 puncte procentuale).