Aproape 80.000 de BRAȘOVENI au onomastica astăzi

Aproximativ 2,2 milioane de români își serbează onomastica pe 15 august, aproximativ 1,8 milioane fiind, firesc, femei. Totuși, astăzi, de Sfânta Maria Mare – praznicul creștin „Adormirea Maicii Domnului”, pentru cei care respectă semnificația se cade ca petrecerile de onomastică să fie mai cumpătate sau să fie amânate pentru 8 septembrie, când se sărbătorește Nașterea Maicii Domnului. Asta nu înseamnă că nu li se pot face urări celor care poartă numele Maria sau derivate ale acestuia.

Potrivit datelor oferite de șeful Direcției Județene Comunitare de Evidență a Persoanelor Brașov, Ioan Curecheriu, în județul nostru sunt 79.967 de persoane cu numele de Maria sau derivate. 67.356 poartă numele Maria, Mariana, Mărioara, Mioara, Marinela, Marilena, iar 9.611 bărbați au numele Marian, Marinică, Marinel sau Marin.

Conducerea DJCEP le urează pe această cale tuturor celor care își sărbătoresc onomastica multă sănătate și tradiționalul „La mulți ani!”. Urări cărora ne alăturăm.

Nume răspândit în toată lumea

Având o largă arie de răspândire care acoperă Europa, cele două Americi, Australia, o parte a Africii şi a Asiei, Maria, cel mai cunoscut şi frecvent dintre prenumele feminine, comune unui mare număr de popoare şi limbi, Maria continuă în onomastică modernă un vechi nume biblic. Tradiţional la vechii evrei, purtat de profetesa Maria, sora mai mare a lui Moise (menţionată în Exod), numele în discuţie este mult mai bine cunoscut din Noul Testament, unde este purtat de mai multe personaje, celebra fiind Fecioara Maria. Tot mai mulţi specialişti consideră astăzi că Maryam nu aparţine fondului onomastic ebraic, ci acelui egiptean. Din acest punct de vedere, mult discutatul nume ar putea fi pus în legătură cu verbul „mrj” (numai structura consonantică a cuvântului), care în vechea egipteană însemna „a iubi”, sau „mr” (dragoste, stăpână, doamnă respectabilă sau doamnă îndrăgită) și înseamnă „copil dorit” sau „aleasă, iubită de Dumnezeu”. Preluat de evrei din egipteană, numele se răspândeşte prin intermediar grec şi latin la toate popoarele europene creştinate, devenind în cele din urmă cel mai cunoscut prenume feminin de sursă biblică.
Deşi cultul Fecioarei avea o largă răspândire şi popularitate în Occident, numele de botez Maria nu se generalizează decât destul de târziu. În Germania nu se produce înainte de secolul al XVI-lea şi este legat în bună măsură de Reformă, care aduce o profundă modificare şi în onomastică. În Franţa, la sfârşitul sec.  al XIV-lea, Maria era departe de a fi curent, iar în Elveţia, unde astăzi este foarte popular, nu apare înainte de 1511, frecvenţa lui crescând considerabil de-abia în sec. XVII-XVIII. În bună parte această situaţie se explică prin faptul că numele era atât de respectat, încât atribuirea lui curentă ar fi fost o impietate.
Un alt fapt specific onomasticii apusene este folosirea numelui Maria alăturat de un alt nume de botez masculin, pentru băieţi, astfel, explicându-se prenumele duble de tipul Jean-Marie, Jose-Maria, Fernando-Maria, Xavier-Maria, Rainer-Maria etc. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în Anglia, 25% dintre femei erau numite Mary.

În răsăritul Europei, Maria nu a avut niciodată statut de tabu. La români, deşi atestările documentare nu apar înainte de secolul al XV-lea, numele este cu siguranţă mult mai vechi. Probabil el a fost folosit chiar de populaţia românizată şi în parte creştinată de la nordul Dunării, înaintea contactului cu slavii. Dată fiind însă lungă perioada slavonă din istoria culturii noastre, Maria nu poate fi considerat decât o formă de influenţă slavă, manifestată fie pe cale cultă, fie pe cale populară. Cel mai frecvent prenume feminin românesc are şi o bogată familie de variante, derivate şi hipocoristice (de alint), împrumuturi mai vechi sau mai noi ori creaţii pe teren românesc, toate folosite în mod curent şi astăzi: Maia, Mara (poate avea şi altă origine), Mari (franţuzism puţin folosit), Marica, Rica, Maricica, Cică, Maricuţa, Cuța, Marieta (împrumutat din fr. Mariette, curent din secolul trecut), Marița, Rița, Marițica, Marula, Maruşca, Marie, Mărioara (Oară), Măriuca, Măriuţă, Uța, Măruţa, Măruca, Meri, Mia, Mică, Mimi, Mioara, Mira etc.