AMBIGUITATE:Certificatul energetic, obligatoriu din 2011, dar ușor de driblat

Din prima zi a anului viitor, conform Legii nr. 372/2005, proprietarii imobilelor trebuie să prezinte potențialilor cumpărători sau chiriași, certificate privind performanța energetică a clădirilor care urmează să fie vândute sau închiriate.

Nici nu a trecut anul 2010 că deja suntem puși în situația de a ne gândi la problemele pe care le va aduce anul viitor. Practic, din prima zi a lui 2011 va intra în vigoare Legea nr. 372/2005 privind performanța energetică a clădirilor, care transpune în legislația națională Directiva nr.2002/91/CE. Legea nr. 372/2005 definește certificatul de performanță energetică ca fiind un document tehnic, cu caracter informativ, care atestă performanța energetică a unei clădiri.

Merge și fără certificat energetic
Potrivit acestui act normativ, de la anul, proprietarii imobilelor trebuie să prezinte potențialilor cumpărători sau chiriași, certificate pentru informarea acestora privind performanța energetică a clădirilor care urmează să fie vândute sau închiriate. Certificatul cu pricina va trebui să cuprindă date despre starea termică și energetică a clădirii, precum și informații despre instalațiile de încălzire aferente. De asemenea, el va conține și indicii care vizează utilizarea rațională și eficientă a locuinței în aplicarea soluțiilor de reabilitare și modernizare energetică. Cu alte cuvinte, în certificat se va specifica gradul de izolare termică a imobilului, precum și măsurile ce trebuie luate pentru îmbunătățirea confortului termic.
„Lipsa acestui certificat nu îl va împiedica însă pe proprietar să vândă sau să închirieze clădirea dacă cealaltă parte a contractului își va asuma orice răspundere cu privire la lipsa informațiilor care ar trebui cuprinse în certificatul energetic”, ne-a declarat ieri un cunoscut notar din orașul nostru. Și pentru ca spusele sale să aibă o greutate și mai mare acesta ne-a pus la dispoziție Hotărârea nr. 335/17 decembrie 2010 a consiliului Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România (UNNPR), document semnat chiar de președintele organizației, Dumitru Viorel Mănescu. Potrivit acestei decizii, dacă vânzătorul declară că nu a pus la dispoziție cumpărătorului certificatul de performanță energetică a clădirii, iar cumpărătorul declară că nu a primit acel certificat, notarul public le va pune în vedere dispozițiile Legii nr. 372/2005.
Lege fără sancțiuni!
Oarecum atipic pentru un act normativ, Legea nr. 372/2005 nu prevede nici un fel de pedepse, nici pecuniare, nici de altă natură, pentru cei care nu-i respectă prevederile. În aceste condiții, este foarte greu de crezut că o lege fără sancțiuni este aplicabilă. Mai mult ca sigur, această „portiță” a fost observată și de juriștii Uniunii Notarilor care, utilizând principiul potrivit căruia contractul este legea părților, au decis că se pot încheia contracte autentice chiar și în lipsa certificatului energetic.
Dacă părțile insistă să încheie contractul fără a fi în posesia certificatului de performanță energetică, consiliul Uniunii recomandă, la art.2, alin.2 al Hotărârii nr.335, ca notarii să autentifice acel contract numai dacă părțile consimt la introducerea în contract a unei dispoziții din care să reiasă că părțile au fost informate de către notarul public de dispozițiile Legii nr. 372/2005 și cunosc obligația proprietarului de a pune la dispoziția potențialului cumpărător sau chiriaș certificatul de performanță energetică. Nu în ultimul rând, din actul autentic mai trebuie să reiasă faptul că, în fața notarului, „chiriașul sau cumpărătorul acceptă să dobândească proprietatea sau folosința imobilului respectiv pe riscul lor, asumându-și orice răspundere cu privire la efectele produse prin nedeținerea informațiilor cuprinse în conținutul certificatului de performanță energetică”.

A, B sau C, calificative bune
Potrivit standardelor Asociației Auditorilor Energetici pentru Clădiri (AAEC), certificatul energetic are șapte calificative notate cu litere de la A la G și indică o clădire cu efieciență termică ridicată în cazul în care calificativul este A, B sau C. De exemplu, pentru a fi încadrat în clasa A imobilul trebuie să consume până în 125 de kWh/m/an. Calificativul B la certificatul energetic înseamnă că acea locuință nu consumă mai mult de 201 kWh/m an, în timp ce pentru calificativul C consumul trebuie să fie în jur de 291 kWh/m an. Calculul se face adunând consumul cu încălzirea, cu apa caldă și cu energie electrică pentru iluminat. O clădire începe să aibă probleme o dată cu litera D, care este reprezentată cu culoare galbenă. Această clădire consumă între 291 și 408 kWh/m an. Calificativul E este de culoare portocalie și arată că acea casă consumă între 408 și 566 de kWh/m an.
Calificativul G este de culoare roșie și arată clar că acel imobil este unul cu eficiență energetică scăzută, iar consumurile sunt de peste 820 kWh/m an. În consecință, certificatul energetic va avea un cuvânt important de spus la negocierea prețului de vânzare a unei locuințe, lucru recunoscut atât de agenții imobiliari, cât și de constructori. „Vă dați seama că un apartament prost izolat și care are pierderi mari de căldură nu va mai putea fi vândut la prețul actual. Scăderile vor depinde însă și de situația financiară a populației”, ne-a declarat un agent imobiliar din oraș. Mai mult, pentru obținerea unui certificat de acest gen proprietarii de locuințe trebuie să găsească un auditor energetic, ceea ce este o chestiune destul de complică. La această oră, pe site-ul oficial al AAEC, la nivel național sunt înregistrați numai 119 auditori, multe județe fiind lipsite de astfel de specialiști. În București sunt cei mai mulți. Din păcate, printre acestea se află și Brașovul, alături de Sibiu și Maramureș.

Tarifele auditorilor au crescut simțitor
Acesta este probabil și motivul pentru care tarifele pentru eliberarea certificatului energetic au crescut foarte mult în ultimii ani. În iarna lui 2008, auditarea energetică a unei locuințe noi costa între 0,5 și 0,7 euro/mp de construcție desfășurată. Astăzi însă, cel mai mic preț este de 3 euro/mp și poate crește până la 5 sau chiar 7 euro/mp în funcție de complexitatea lucrării. Prin urmare, în cazul unei garsoniere de circa 60 mp suprafață desfășurată construită, obținerea certificatului energetic costă cel puțin 180 de euro, adică 770 lei, iar a unui apartament cu două camere de 80 – 90 mp suprafață desfășurată construită, obținerea certificatului energetic costă minimum 240 de euro, adică puțin peste 1.027 lei.
În același timp, obținerea certificatului energetic pentru o locuință cu trei camere de peste 120 mp suprafață desfășurată construită costă 360 de euro, adică aproape 1.600 lei. Dacă dețineți însă o casă care are aproape 300 de mp suprafață desfășurată construită, atunci tariful pe care trebuie să-l plătiți astăzi unui auditor este de 900 de euro, aproape 3.900 lei. Nu uitați și de TVA, care majorează prețul final cu 24%.