Pensia pe caz de boală 2024. Acte necesare, condiții, pașii de urmat

Pensia pe caz de boală 2024. Acte necesare, condiții, pașii de urmat

Pensionarea de invaliditate, cunoscută ca fiind (pe caz) de boală, se realizează în baza unor condiții, precum și a unor documente necesare pentru întocmirea dosarului.

Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care, deși nu au împlinit vârsta standard de pensionare, şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza: accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, conform legii; neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA; bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca.
Astfel, o persoană care și-a pierdut total sau parțial capacitatea de muncă, în urma unei boli sau a unui accident, trebuie să urmeze mai mulți pași pentru a se pensiona pe caz de boală. De asemenea, pentru înscrierea la pensia de invaliditate sunt necesare mai multe documente.
Dosarul care le cuprinde se depune la Casa Județeană de Pensii, urmând să fie analizat de o comisie specializată, comisia de expertiză a capacității de muncă.

Cine poate beneficia de pensia de invaliditate

Lista celor care pot solicita pensionarea pe caz de boală este publicată pe site-ul Casei Naționale de Pensii, după cum urmează:

• persoanele care și-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza unei boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca;
• persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA (indiferent de stagiul de cotizare realizat);
• persoanele care au satisfăcut serviciul militar ca militari în termen sau militari cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat (indiferent de stagiul de cotizare realizat);
• elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale(indiferent de stagiul de cotizare realizat);
• persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinse într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, acestea având dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.

Stagii de cotizare necesare

Mulți ani, pensia de invaliditate era acordată doar celor care aveau un anumit stagiu de cotizare (vechime în muncă), în raport cu vârsta.

Urmare Deciziei nr. 680 din 26 iunie 2012 a Curţii Constituţionale care a determinat modificarea art. 73 din Legea nr. 263/2010, accesul la pensia de invaliditate NU mai este condiţionat de stagiul de cotizare realizat în raport cu vârsta la data emiterii deciziei medicale, ci doar de încadrarea într-un grad de invaliditate confirmat prin decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul casei teritoriale de pensii competente.

Acte necesare pentru dosarul de pensionare pe caz de boală

Pentru a se înscrie la pensia de invaliditate, solicitantul trebuie să completeze o cerere-tip, urmând ca aceasta să fie însoțită de următoarele documente, după caz: carnetul de muncă (original şi copie);

• carnetul de muncă pentru membrii CAP;
• carnetul de asigurări sociale pentru agricultori;
• alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă realizată;
• actele de stare civilă: buletin de identitate sau carte de identitate, certificat de naştere şi de căsătorie,
• livretul militar;
• diploma de absolvire a învăţământului universitar şi adeverinţa eliberată de instituţia de învăţământ superior din care să rezulte durata normală, perioada efectuării studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
• dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
• adeverinţă privind sporurile cu caracter permanent reglementate prin lege sau prin contractul colectiv/individual de muncă, în original;
• adeverinţă privind încadrarea activităţii în fostele grupe I şi/sau II de muncă, în condiţii deosebite și speciale, în original, dacă este cazul;
• procura specială pentru mandatar (original și copie);
• acte pentru dovedirea calităţii de beneficiar al Decretului-lege nr. 118/1990, republicat, şi/sau al Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din Decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
• alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie (de ex. Certificatul de încadrare în grad de handicap);
• decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original);
• adeverinţa din care să rezulte data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă/copia ultimului certificat de concediu medical sau, după caz, adeverinţă din care să rezulte data încetării calităţii de asigurat (original);
• copie a formularului pentru înregistrarea accidentului de muncă (FIAM) sau copie a fişei de declarare a cazului de boală profesională BP2 pentru accident de muncă, respectiv boală profesională, unde este cazul.

Grade de invaliditate și termene de revizuire

În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:

• de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;
• de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
• de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

„Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzută de lege, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul CNPP, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.
Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcţie de domiciliul solicitantului.
Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale”, se mai menționează pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice.

Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:

• prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
• au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;
• au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, conform legii.

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă. Se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.

Cum se poate contesta decizia

După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:

• menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
• încadrarea în alt grad de invaliditate;
• redobândirea capacităţii de muncă.

Decizia medicală de încadrare într-un grad de invaliditate se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere.
Decizia poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestaţii sau la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Contestaţia se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
Deciziile comisiilor medicale de contestaţii şi ale comisiilor centrale de expertiză medico-militară pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

Mai multe informații privind procedura de acordare a pensiei de invaliditate pot fi găsite pe site-ul Casei Naționale de Pensii Publice.