23 august, zi națională… altfel, dar și zi europeană

23 august, zi națională… altfel, dar și zi europeană

De aproape 15 ani, pe 23 august, România marchează o dată importantă în memoria sa recentă: Ziua Comemorării Victimelor Fascismului/Nazismului și Comunismului. Această zi a fost stabilită oficial prin Legea nr. 198/2011, ca o recunoaștere a suferințelor îndurate de români sub aceste două regimuri totalitare din secolul XX.

Inițiativa legislativă a aparținut Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), care a propus, în 2010, declararea acestei zile cu scopul de a educa tinerii și de a asigura o politică de memorie coerentă la nivel național.

Proiectul de lege a fost adoptat de Camera Deputaților pe 12 octombrie 2011, după ce Senatul îl respinsese. Camera Deputaților a avut rolul de for decizional, iar legea a fost promulgată de președintele Traian Băsescu pe 7 noiembrie 2011.
Legea reflectă recomandările din Raportul Final al Comisiei Prezidențiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste și se aliniază cu demersurile europene similare.
Prin această lege, România se sincronizează cu documente precum Declarația de la Praga din 2009 și cu recomandările Parlamentului European, care omagiază memoria victimelor totalitarismului.

De altfel, pe lângă Ziua Națională a Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, astăzi este Ziua Europeană a Comemorării Victimelor Stalinismului și Nazismului.

În urmă cu 86 de ani, la 23 august 1939, a fost semnat odiosul pact Ribbentrop-Molotov, prin care Europa de Est a fost împărțită între cele două regimuri totalitare – nazism și comunism, conduse de Hitler și Stalin.

Pactul a deschis drumul către ocupații, deportări, războaie și crime împotriva umanității.

„Alianța între Hitler și Stalin nu doar că a dus la o serie de rapturi teritoriale, comise de URSS, dar mai ales a dat un imbold hotărâtor atacului Germaniei naziste asupra Poloniei, moment care a însemnat începutul celui de-al Doilea Război Mondial”, transmitea în 2022 Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc.

„Deplina compatibilitate ideologică și politică a celor doi dictatori a alimentat direct ideea nazistă a distrugerii evreilor din Europa, constituind totodată și începutul strategiei staliniste de eradicare a elitelor anticomuniste din teritoriile și țările aflate în sfera de interes sovietică”.

Ziua a fost instituită de Parlamentul European în 2008 și a fost marcată oficial pentru prima dată în 2011, la Varșovia, prin Declarația de la Varșovia, sub auspiciile Președinției poloneze a Uniunii Europene.

Rădăcinile acestei zile se regăsesc în Black Ribbon Day, un protest pașnic organizat în anii ’80 de refugiați din Europa Centrală și de Est, stabiliți în Canada.
Ei au mobilizat manifestații pe ambele părți ale Cortinei de Fier, pentru a denunța abuzurile regimurilor comuniste și a cere respectarea drepturilor fundamentale.
Punctul culminant a fost la 23 august 1989, când se împlineau 50 de ani de la Pactul Molotov-Ribbentrop, care a împărțit Europa în sfere de influență ale marilor imperii – Germania nazistă și Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (comunistă). Aproape 2 milioane de oameni au format un lanț uman de 675 kilometri lungime, care traversa Estonia, Letonia și Lituania – un act de curaj și solidaritate cunoscut sub numele de „Baltic Way”.
Acesta a fost un protest pașnic împotriva ocupației sovietice ilegale și, de asemenea, unul dintre primele și cele mai lungi lanțuri umane neîntrerupte din istorie.
În 1991, Țările Baltice – Estonia, Letonia și Lituania – și-au recăpătat independența, desprinzându-se de URSS, unde fuseseră înglobate în 1940, după semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop.

„Această dată (nota red. – 23 august 1939) rămâne un simbol al cinismului și brutalității cu care aceste regimuri au distrus destine, au devastat comunități și au călcat în picioare libertatea. Totalitarismele secolului trecut au adus crime în masă, deportări, foamete și teroare, iar memoria acestor orori trebuie păstrată vie.
Conștientizând tragediile enorme provocate de aceste regimuri și asumând adevărul istoric, avem datoria să construim o societate dreaptă, puternică și cu adevărat europeană.
Această zi ne amintește că intoleranța, ura, abuzurile și violența nu pot fi niciodată prezentate ca soluții și nu trebuie niciodată ridicate la rang de politică de stat. Trebuie să vorbim deschis despre trecut, să îl înțelegem și să învățăm lecțiile lui, astfel încât libertatea, respectul și demnitatea oamenilor să rămână valori fundamentale ale României de astăzi”, se arată în mesajul premierului Ilie Bolojan.