Update BAC 2019. Baremul de notare la istorie

Citiți și:

Update BAC 2019. Ceaușescu, Uniunea Sovietică, Revoluția pașoptistă și Evul Mediu

Update BAC 2019. Cele patru tipuri de subiecte și baremele de notare la matematică

Update BAC 2019. Subiecte dificile la matematică! Nici istoria nu a fost ușor de tratat

Ministerul Educaţiei Naţionale       Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie Varianta 6
BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Varianta 6
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările; – profil sportiv, toate specializările; – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; – profil teologic, toate specializările.
· Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Pactul de la Varșovia. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru oricare dintre răspunsurile: vizita lui Gorbaciov în România, în mai 1987, Ceaușescu și-a reafirmat angajamentul față de planificarea economică centralizată rigidă și, în cuvântarea rostită la 14 decembrie 1987 […], a subliniat că mecanismele de piață erau incompatibile cu societatea comunistă etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
3. câte 3 puncte pentru fiecare răspuns: Ceaușescu, România/București/Uniunea Sovietică. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț). (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea literei B
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
Exemple: Cauză: datorită celor două demersuri care au plasat-o în centrul atenției internaționale și efect: Individualizarea României în cadrul blocului sovietic s-a conturat şi mai viguros în 1967.
SAU Cauză: fiindcă era considerat un exponent al antisovietismului și efect: Richard Nixon, fusese tratat cu ostentativă nepăsare la Moscova etc.
6. câte 1 punct pentru menționarea oricăror alte două practici politice utilizate de regimul totalitar din România postbelică, în afara celor la care se referă sursele date (1px2=2p)
Exemple: adoptarea Constituției din 1948/1952/1965, colectivizarea agriculturii etc. câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menționate – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la practica politică (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între acțiunile desfășurate în România, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea
Exemple: consolidează democrația, vizează respectarea drepturilor cetățenești etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru răspunsul: Blaj/Transilvania. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
2. 2 puncte pentru răspunsul: al XIX-lea Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin precizare/menționare sau în enunț).
3. 3 puncte pentru răspunsul: «primăvara popoarelor»
3 puncte pentru menționarea oricărui motiv al acordării acestui nume
Exemple: deoarece din Franța și Italia până în Polonia […], forțele revoluționare s-au ridicat la luptă contra vechilor regimuri, deoarece forțele revoluționare s-au ridicat la luptă pentru democrație și constituție etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii la evenimentele din Țara Românească (3px2=6p)
Exemple: Revoluționarii din Țara Românească au fost mai bine organizați și au reușit să cucerească puterea; Revoluția a început […] la Islaz, în 9 iunie 1848, s-a format un guvern revoluționar etc. Se punctează orice mod de redactare a răspunsului corect (prin citat din sursă/menționare sau în enunț).
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la programele revoluționarilor moldoveni; câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
Exemple: Revoluționarii moldoveni au elaborat programe care cuprind obiective naționale.
Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În acest program, revoluționarii moldoveni cereau împărțirea pământului la țărani și unirea Țării Românești și Moldovei și Alți revoluționari moldoveni, în frunte cu Mihail Kogălniceanu, s-au refugiat în Bucovina […], unde elaborează un nou program, și el cu cereri revoluționare, care ar fi schimbat din temelii soarta românilor, cum ar fi unirea Principatelor
SAU Programele revoluționarilor moldoveni au fost influențate de contextul istoric. Informațiile care susțin punctul de vedere sunt: În Moldova, revoluția a pornit în martie 1848 printr-o adunare la Iași, unde s-a formulat și programul destul de moderat, spre a nu da ocazie să intervină trupele ruse, care așteptau la Prut și mulți dintre revoluționarii moldoveni fiind obligați să fugă în Transilvania, unde au participat la marea adunare românească de aici, de la Blaj, sub influența căreia au făcut un nou program, mult mai curajos, în mai 1848, la Brașov etc. Punctajul total (10 puncte) sau cel parțial (7 puncte) se acordă răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația.
Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile/informația.
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date – prezentarea oricărui fapt istoric relevant (de exemplu: obținerea/recunoașterea independenței României, Tratatul de la București din 1913 etc. ) prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și prin utilizarea conectorilor care
exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, astfel etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
– 2 puncte pentru precizarea oricărei autonomii locale din spațiul românesc, din secolele al IX-lea – al XIII-lea (de exemplu: voievodatul lui Gelu, autonomia locală condusă de Litovoi etc.)
– câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două asemănări între autonomiile locale din spațiul românesc, din secolul al XI-lea – prima jumătate a secolului al XIII-lea (de exemplu: au contribuit la constituirea statelor medievale, au conducători cu atribuții militare, administrative, judecătorești, se confruntă cu politica expansionistă a statelor vecine etc.) (3px2=6p)
– 2 puncte pentru menţionarea oricărui fapt istoric din secolul al XIV-lea care a contribuit la constituirea unui stat în spațiul românesc (de exemplu: obținerea independenței Țării Românești față de Ungaria în 1330, formarea instituțiilor centrale etc.)
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menționat – o scurtă expunere în care sunt precizate două informații referitoare la faptul istoric și se utilizează relația cauză-efect
1 punct pentru precizarea doar a unei informații referitoare la faptul istoric
– câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două acțiuni la care participă românii în prima jumătate a secolului al XV-lea, în cadrul relațiilor internaționale (de exemplu: Tratatul încheiat între Moldova și Polonia la începutul secolului al XV-lea, participarea lui Iancu de Hunedoara la „Campania cea lungă“, lupta de la Varna din 1444 etc.) (3px2=6p)
– 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la implicarea românilor în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-lea (de exemplu: Românii se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-lea prin politica antiotomană.; Românii participă, prin diplomație, la relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XV-lea. etc.)
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant, prin precizarea a două informații referitoare la acest fapt și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia
(așadar, astfel etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu