EVALUAREA NAȚIONALĂ 2016. Subiecte foarte ușoare la Limba și literatura română

Elevii de clasa a VIII-a au susținut, astăzi, prima probă din cadrul simulării Evaluării Naționale din acest an, cea la Limba și literatura română.

Deși, de data aceasta, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice nu a mai publicat subiectul și baremul pe portalul propriu, suntem în măsură să vi le oferim mai jos integral.

Viitorii absolvenți de gimnaziu au avut de rezolvat două subiecte, iar timpul de lucru a fost de două ore. La subiectul I, punctul A, ei au avut de răspuns la cinci cerințe din poezia „Vârful dealului”, scrisă de Ion Pillat (care, se pare, este feblețea cuiva din Ministerul Educației, mai precis de la Centrul Național de Evaluare și Examinare – CNEE, de vreme ce poeziile acestuia sunt adeseori propuse ca modele de subiecte). La punctul B s-a cerut redactarea unei compuneri de 150-250 de cuvinte în care să se motiveze apartenența la specie a pastelului „Vârful dealului” de Ion Pillat. La subiectul al doilea A, elevii au avut de răspuns la șase cerințe pe baza unui text dat, iar la punctul B au avut de redactat în 150-250 de cuvinte o compunere în care să relateze o întâmplare reală sau imaginară petrecută în timpul unei excursii.

Potrivit prof. Nicolae Savin, inspector de specialitate, „subiecte mai ușoare decât astea nu se putea găsi, decât, eventual, să copieze un fragment de text”. Chestionat asupra folosului pe care îl aduce, în acest context, simularea (iar examenul nu face excepție), inspectorul școlar, chiar dacă este de aceeași părere, a afirmat că această discuție trebuie purtată la alt nivel. Să mai spunem că, deși argumentația cerută la primul subiect nu este deloc complicată în sine, tehnic, apetența elevilor spre speciile genului liric este redusă și, pe cale de consecință, nici compunerile pe această temă nu sunt de un nivel ridicat.

  EVALUAREA NAŢIONALĂ PENTRU ELEVII CLASEI A VIII-A Anul şcolar 2015 – 2016
Probă scrisă Limba şi literatura română
Simulare
    Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
    Timpul de lucru efectiv este de 2 ore.
 SUBIECTUL I (42 de puncte)
Citeşte următorul text:

Cu-o singură sforţare-ncordând vânjosu-i umăr
– Un uriaş urcându-şi poverile ce-l strâng –
Pletosul deal, din vale sui cu vii şi crâng
Ca să-şi revadă ţara cu sate fără număr,
Cu casele: mioare, şi turlele: păstori,
Ce-au coborât pe verdea câmpie argeşană,
Cu drumul ce-nsoţeşte înceata caravană
De sălcii plângătoare şi plopi pribegitori;
Ţinutul unde seara din lunci şi din zăvoaie,
Ca şi argintul sprinten, viu apele sclipesc,
Şi unde clarul cântec de clopot creştinesc
Apropie colina de-a cerului văpaie.
O, vârf de deal! O, capăt liniştitor de drum!
Opresc aicea pasul şi îmi dezleg privirea,
Când prin amurg se-nalţă, visând nemărginirea,
Din fiecare casă un crin înalt de fum.
(Ion Pillat, Vârful dealului)
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.

1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate: sforţare, înceata şi sclipesc. 6 puncte
2. Explică rolul virgulei din secvenţa O, vârf de deal! 6 puncte
3. Precizează tipul de rimă din poezie şi măsura primului vers al acesteia. 6 puncte
4. Transcrie un epitet şi o metaforă din textul dat. 6 puncte

5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, semnificaţia versurilor: Opresc aicea pasul şi îmi dezleg
privirea,/Când prin amurg se-nalţă, visând nemărginirea,/Din fiecare casă un crin înalt de fum.6 puncte
B. Redactează o compunere de 150 – 250 de cuvinte în care să motivezi apartenenţa la specie a pastelului Vârful dealului de Ion Pillat. 12 puncte

În compunerea ta, trebuie:
– să precizezi două trăsături ale pastelului;
– să ilustrezi două trăsături ale pastelului, valorificând textul dat;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei formulate;
– să respecţi precizarea privind numărul de cuvinte.
Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice
Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la limba şi literatura română Simulare
Pagina 2 din 2
SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)
Citeşte cu atenţie textul:
La vest de văile Cernei şi ale Timişului, spaţiul muntos carpatic face un salt altitudinal care te poartă brusc de la peste 2000 de metri la puţin peste 1400 de metri. Acest spaţiu, cunoscut sub numele de Munţii Banatului, este cuprins între Valea Dunării în sud, Valea Mureşului în nord, Dealurile Banatului la vest şi Depresiunea Haţegului la est. Deşi au în cea mai mare parte o alcătuire şi o structură geologică asemănătoare cu cea a Carpaţilor Meridionali, aceşti munţi joşi alcătuiesc o grupă distinctă a Carpaţilor Occidentali. Includerea în vestul ariei Carpaţilor Româneşti este legată de poziţia lor în extremitatea sud-vestică a arcului carpatic, de fragmentarea tectonică accentuată, de dispoziţia culmilor principale şi a depresiunilor, de căderea reliefului în trepte (de la est la vest), dar şi de modul de utilizare a terenurilor şi de structura aşezărilor. În ansamblu, Munţii Banatului apar ca o asociere de horsturi* şi grabene* aflate sub nivelul altitudinal al Meridionalilor. Fundamentul lor este alcătuit din şisturile cristaline care aparţin pânzei getice (Munţii Semenic, Dognecei, Locvei şi partea estică a Munţilor Almăjului) şi autohtonului danubian (în restul Munţilor Almăj). Sedimentarul* domeniului getic este bine reprezentat în zona Reşiţa – Moldova Nouă […].
(Dănuţ Călin, Grupa Munţilor Banatului – Piticii Carpaţilor, în Terra Magazin)
*horst, horsturi s.n. regiune a scoarţei terestre mărginită de falii
*graben, grabene s.n. porţiune scufundată a scoarţei terestre
*sedimentar s.n. acumulare de minerale şi de resturi organice; depozit de roci sedimentare
A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos.
1. Formulează câte un enunţ în care să precizezi următoarele aspecte din textul dat:
– limita de sud a Munţilor Banatului;
– zona în care este bine reprezentat sedimentarul domeniului getic. 4 puncte
2. Scrie numele autorului şi denumirea publicaţiei din care este extras fragmentul dat. 4 puncte
3. Menţionează ce parte de vorbire este fiecare dintre cuvintele subliniate din secvenţa: În ansamblu, Munţii Banatului apar ca o asociere de horsturi şi grabene aflate sub nivelul altitudinal al Meridionalilor. 4 puncte
4. Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate din secvenţa: aceşti munţi joşi alcătuiesc o grupă distinctă a Carpaţilor Occidentali. 4 puncte
5. Transcrie propoziţia principală şi propoziţia subordonată din fraza următoare, precizând felul subordonatei: La vest de văile Cernei şi ale Timişului, spaţiul muntos carpatic face un salt altitudinal care te poartă brusc de la peste 2000 de metri la puţin peste 1400 de metri. 4 puncte
6. Construieşte o frază formată din două propoziţii, în care să existe o propoziţie subordonată subiectivă având ca termen regent verbul a alcătui. 4 puncte
B. Redactează, în 150 – 250 de cuvinte, o compunere în care să relatezi o întâmplare reală sau imaginară petrecută în timpul unei excursii. 12 puncte
În compunerea ta, trebuie:
– să relatezi o întâmplare, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
– să precizezi două elemente ale contextului spaţio-temporal;
– să ai un conţinut adecvat cerinţei;
– să respecţi precizarea referitoare la numărul de cuvinte.
Notă! Respectarea, în lucrare, a ordinii cerinţelor nu este obligatorie.
Vei primi 12 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei – 1 p; coerenţa
textului – 2 p; registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p; ortografia – 3 p; punctuaţia – 2 p; aşezarea corectă în pagină, lizibilitatea – 2 p).

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Simulare

Se punctează oricare alte formulări/modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (42 de puncte)

A.
1. câte 2 puncte pentru notarea fiecărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor subliniate (de exemplu: sforţare – strădanie; înceata – domoala; sclipesc – lucesc) 3 x 2 p. = 6 puncte
2. explicarea rolului virgulei în secvenţa dată (separă o interjecţie de restul enunţului) 6 puncte
3. câte 3 puncte pentru precizarea tipului de rimă (îmbrăţişată) şi a măsurii primului vers al poeziei (14 silabe) 2 x 3 p. = 6 puncte
4. câte 3 puncte pentru transcrierea oricărui epitet (de exemplu: (plopi) pribegitori) şi a oricărei metafore (de exemplu: Un uriaş urcându-şi poverile ce-l strâng) 2 x 3 p. = 6 puncte
5. prezentarea semnificaţiei versurilor date 6 puncte
  prezentare adecvată – 5 p.; prezentare parţial adecvată – 3 p.; încercare de prezentare – 1 p.
 respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 p.
B.
– câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două trăsături ale pastelului 2 x 2 p. = 4 puncte
– câte 2 puncte pentru ilustrarea celor două trăsături ale pastelului, valorificând textul dat: ilustrarea adecvată a trăsăturii – 2 p.; prezentare superficială a trăsăturii/schematism – 1 p. 2 x 2 p. = 4 puncte
– adecvarea conţinutului la cerinţă – 2 p.; adecvare parţială – 1 p. 2 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 2 puncte
SUBIECTUL al II-lea (36 de puncte)

A.
1. câte 2 puncte pentru formularea corectă a fiecăruia dintre cele două enunţuri cerute (de
exemplu: Limita de sud a Munţilor Banatului este Valea Dunării.; În zona Reşiţa – Moldova Nouă este bine reprezentat sedimentarul domeniului getic.) 2 x 2 p. = 4 puncte
2. câte 2 puncte pentru scrierea numelui autorului şi a denumirii publicaţiei (Dănuţ Călin;
Terra Magazin) 2 x 2 p. = 4 puncte
3. câte 1 punct pentru menţionarea fiecărei părţi de vorbire (şi – conjuncţie simplă/coordonatoare; aflate – adjectiv provenit din verb la participiu; sub – prepoziţie simplă; Meridionalilor – substantiv propriu)
4 x 1 p.= 4 puncte
4. câte 2 puncte pentru precizarea fiecărei funcţii sintactice (munți – subiect; distinctă – atribut adjectival)
2 x 2 p.= 4 puncte
5. – câte 1 punct pentru transcrierea integrală a propoziţiei principale (La vest de văile Cernei şi ale Timişului, spaţiul muntos carpatic face un salt atitudinal) şi a propoziţiei subordonate (care te poartă brusc de la peste 2000 de metri la puţin peste 1400 de metri.) 2 x 1 p. = 2 puncte
– 2 puncte pentru precizarea felului propoziţiei subordonate transcrise: propoziţie subordonată atributivă 2 puncte
6. construirea unei fraze formate din două propoziţii în care să existe o propoziţie subordonată subiectivă având ca termen regent verbul a alcătui 4 puncte
– construirea unei fraze formate din două propoziţii – 1 p.
– construirea corectă a propoziţiei subordonate indicate având ca termen regent verbul a alcătui – 3 p.
B.
– relatarea unei întâmplări petrecute în timpul unei excursii: cu respectarea succesiunii logice a evenimentelor – 4 p.; fără respectarea succesiunii logice a evenimentelor – 2 p. 4 puncte
– câte 2 puncte pentru precizarea fiecăruia dintre cele două elemente ale contextului spaţio-temporal 2 x 2 p. = 4 puncte
– adecvarea conţinutului la cerinţă – 2 p.; conţinut parţial adecvat – 1 p. 2 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 2 puncte
12 puncte se acordă pentru redactare, astfel:
– unitatea compoziţiei 1 punct
– coerenţa textului 2 puncte
– registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului – 2 p.; adecvarea parţială – 1 p. 2 puncte
– ortografia (0 erori: 3 p.; 1 – 2 erori: 2 p.; 3 – 4 erori: 1 p.; 5 sau mai multe erori: 0 p.) 3 puncte
– punctuaţia (0 erori: 2 p.; 1 – 2 erori: 1 p.; 3 sau mai multe erori: 0 p.) 2 puncte
– aşezarea corectă a textului în pagină 1 punct
– lizibilitatea 1 punct

Citiți și:

BRAȘOV. „Repetiție” pentru Evaluarea Națională