BRAȘOV. Universitatea Transilvania, locul 3 la fonduri europene atrase prin POSCCE

Potrivit raportului anual al Societăţii Academice din România (SAR) – 2017, Universitatea Transilvania din Braşov este pe locul al treilea, la nivel naţional, în ceea ce priveşte fondurile europene atrase, în perioada 2007-2013 de către universităţile de stat. Totuși, deși a beneficiat de un nivel mai ridicat de investiţii în proiectele de cercetare, Universitatea Transilvania Braşov, prin comparaţie cu alte instituții de învățământ superior, nu a reuşit să îşi îmbunătăţească rezultatele la un nivel ridicat al performanţei academice.

Raportul SAR arată că Universitatea Transilvania ocupă acest loc trei în Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POSCCE). Pe primul loc este Politehnica din Bucureşti, cu 220,8 milioane de lei, urmată de Universitatea Politehnică din Timişoara – 74,6 milioane şi Universitatea Transilvania din Braşov – 60 milioane de lei.

1,2 miliarde de lei prin POS CCE

Pentru că numărul de cereri de brevete a reprezentat un indicator relevant al POSCCE (îndeplinit conform Raportului de Activitate), au fost analizate datele publicate de către  OSIM privind cererile înregistrate în perioada 2001-2012. Astfel, se constată o creștere substanțială a numărului de cereri depuse de către universități și institute de cercetare în perioada de finanțare POSCCE, ajungând în 2010 la 680 de cereri, de aproximativ 6 ori mai multe cereri în comparație cu anul 2001. Conform datelor transmise de către Ministerul Fondurilor Europene (MFE), în perioada 2007-2013, universitățile au primit finanțare pentru 106 proiecte. Valoarea finanțării acordate tuturor proiectelor (UE și buget de stat) prin Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice a fost de 1,2 miliarde de lei (aproximativ 284 milioane euro), contribuția beneficiarilor fiind de 19,78 milioane de lei și valoarea totală a cheltuielilor neeligibile, de 236.940.246,52.

Țara noastră rămâne codașă în UE

România continuă să fie la coada UE din perspectiva cheltuielilor cu activitățile de CD&I (cercetare-dezvoltare inovare), cu o medie de 0,75% cheltuieli pentru C&D din total cheltuieli guvernamentale în perioada 2007-2013. În acest context de subfinanțare a cercetării, fondurile alocate prin POSCCE au fost chiar mai mici decât fondurile alocate pentru Planul Național de Cercetare, Dezvoltare, Inovare 2007-2013 (PN II) unde cheltuielile pentru programele din componența sa au fost de 3,36 miliarde de lei (aproximaiv 748 mil. euro).
POS CCE a suplimentat fondurile alocate cercetării de la bugetul de stat, cu o sumă echivalentă cu aproximativ 40% din PN II în perioada 2007-2013.
În ceea ce privește distribuția fondurilor în cele trei domenii majore de intervenție, proiectele care au vizat îmbunătățirea infrastructurii de cercetare au fost cel  mai mult finanțate (77 proiecte finanțate), în comparație cu proiectele care au vizat parteneriatele între universități și întreprinderi (18 proiecte) sau cele care au vizat dezvoltarea de platforme de e-learning (11 proiecte).
Dintre universitățile românești, 40 s-au înscris și au fost finanțate prin POSCCE cu un sau mai multe proiecte.

Investiții crescute, fără performanță pe măsură

Universitatea care a atras cele mai multe fonduri din programul POSCCE este  Universitatea Politehnică din București (UPB) 220.812.776 lei, la o distanță foarte mare de următoarea clasată, Universitatea Politehnică din Timișoara care a câștigat o treime din fondurile UPB – 74.519.518, apoi Universitatea Transilvania – 60 de milioane, aproape un sfert.

În acest context, autoarea raportului a calculat pentru fiecare universitate un coeficient egal cu procentul fondurilor atrase din total fonduri atrase de către cea de-a doua clasată universitate din România (UPT). „Am scos din «top» cea (nota red. – cel) mai bine plasată universitate, UPB, dat fiind faptul că diferența între aceasta și restul universităților este atât de mare încât rezultatele erau mai dificil de interpretat. În cazul anumitor universități, valoarea fondurilor atrase în cercetare este asociată cu performanța acestora – „scorul de meritocrație”, după numărul de citări pentru coordonatorii de doctorat din aceste proiecte”, spune autoarea.

Astfel, universitățile cu puține citări au accesat și un nivel redus de resurse disponibile din POSCCE: Universitatea Maritimă din Constanța, Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș, Universitatea Petroșani etc. Deși puține, există și
universități unde nivelul ridicat al finanțării corespunde unui nivel de performanță ridicată (judecată după numărul de citări): USAMV Cluj, Universitatea Al. I. Cuza Iași, Universitatea din București, Universitatea Politehnică din Timișoara. Există și universități care au avut la dispoziție fonduri mai multe pentru a le investi în infrastructuri de cercetare, însă aceste investiții nu își găsesc echivalentul într-un nivel ridicat al performanței academice (evaluată după numărul de citări). Cu alte cuvinte, deși, prin comparație cu alte universități, au beneficiat de un nivel mai ridicat de investiții în proiectele de cercetare, nu au reușit să își îmbunătățească rezultatele într-un mod asemănător. Este cazul mai multor instituții de învățământ superior: Universitatea Transilvania Brașov, Universitatea Tehnică Iași, USAMV Iași, Universitatea Craiova, Universitatea Valahia din Târgoviște, USAMV Timișoara.