BRAŞOV. Masa caldă la şcoală devine realitate

Normele metodologice de aplicare a prevederilor OUG nr. 72/2016 privind aprobarea Programului-pilot de acordare a unui suport alimentar pentru preşcolarii şi elevii din 50 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat au fost aprobate, printr-o hotărâre de guvern, la sfârşitul săptămânii trecute.
Între cele 50 de unităţi alese, din judeţul Braşov figurează doar Şcoala Gimnazială din Părău, 293 de elevi de aici urmând să beneficieze de acest program-pilot. Hotărârea cuprinde prevederi referitoare la definirea suportului alimentar, precum şi a principiilor ce trebuie respectate în prepararea acestuia, prin detalierea tipurilor de suport alimentar posibil. De masa caldă, în valoare de 7 lei pe zi, vor beneficia doar copiii care merg la şcoală. Suportul alimentar nu se va acorda pe perioada vacanţelor sau a altor zile declarate prin lege ca zile nelucrătoare.
În şcolile unde există cantină cu avize de funcţionare şi spaţiu adecvat de servire a mesei se va servi masa caldă. Unde nu există cantină, dar există spaţii de servire a mesei, masa caldă va fi acordată în regim catering. Unde nu există nici cantină, nici o sală de mese, copiii vor primi vor primi un pachet alimentar – un sandwich. „De asemenea, la cererea scrisă a părinţilor, din considerente de natură medicală, culturală sau religioasă, pachetele alimentare şi masa caldă pot fi înlocuite cu produse alimentare adecvate situaţiei elevilor şi preşcolarilor”, se arată într-un comunicat al Ministerului Educaţiei.
Şcolile în care se desfăşoară programul trebuie să păstreze 48 de ore probe din alimentele servite copiilor, conform legislaţiei în vigoare.
Sumele aferente derulării programului-pilot se suportă din bugetele locale ale unităţilor sau subdiviziunilor administrativ-teritoriale. Pentru implementarea programului, se alocă sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat pentru bugetele locale.
La închiderea programului-pilot, respectiv la finalul anului şcolar 2016-2017, în urma analizei Ministerului Educaţiei, realizată pe baza datelor colectate lunar şi a rezultatelor obţinute pe parcursul derulării proiectului-pilot, executivul va decide asupra oportunităţii extinderii acestui program la nivel naţional, respectiv a modalităţii de implementare.

25 de variante de meniu a 7 lei/zi

Normele cuprind şi variante de meniu, orientative, avizate de Institutul Naţional de Sănătate: ciorbă de legume; supă de pui cu legume; ciorbă de văcuţă cu legume; legume cu piept de pui la grătar; mâncare de mazăre cu piept de pui; pilaf cu legume şi ficăţei de pui; piure de morcov cu grătar de pui; iure de cartofi cu piept de curcan; mâncare de varză dulce cu friptură la cuptor; ghiveci de legume cu pui; orez cu legume şi pui la tavă; sufleu de broccoli cu brânză; cartofi gratinaţi cu piept de pui la grătar; tocană de legume cu orez brun; piure de cartofi cu sfeclă şi chifteluţe de legume; omletă cu legume (ardei, ciuperci, ceapă verde) şi brânză telemea; sufleu de conopidă, broccoli şi brânză la cuptor; dovlecel umplut cu brânză la cuptor; ciuperci la cuptor umplute cu brânză (pentru copiii cu vârsta mai mare de 7 ani); macaroane cu brânză; cartofi frantuzeşti (la cuptor cu brânză şi ou); quinoa cu legume; sandvici cu unt, şuncă, caşcaval şi legume (roşii, castravete, salată); sandvici cu piept de pui la grătar sau pulpă de pui dezosată la grătar cu legume crude (gogoşar, varză, morcov); salată de fructe (măr, pară, caisă, piersică, banană, portocală).

Directoarea Şcolii Gimnaziale Părău, prof. Lavinia Zaharie, spune că nu se pune problema ca mâncarea să fie preparată la şcoală: „Încă nu sunt clarificate toate aspectele legate de acest proiect, dar cel mai probabil vom avea masă caldă prin serviciu de catering, pentru care vom apela la firmele de profil din Făgăraş”.