BRAŞOV. „Fondurile europene sunt o «gură de oxigen» pentru cercetătorii români”

În total, în şase ani, 300 de doctoranzi şi 100 de doctori ai Universităţii Transilvania s-au pregătit şi perfecţionat pe banii Uniunii Europene.

Reprezentaţii Şcolii Doctorale a Universităţii Transilvania Braşov au anunţat astăzi, într-o conferinţă de presă, finalizarea a două proiecte cu fonduri europene prin care 180 de doctori şi doctoranzi au beneficiat de burse consistente şi de stagii de pregătire în străinătate care le-au permis să facă activităţi de cercetare, astfel încât să-şi realizeze tezele de doctorat sau să se perfecţioneze în domeniul în care au obţinut deja doctoratul.
Faţă de cele două proiecte anterioare din ciclul bugetar european 2007-2013, la acestea nu au mai existat discontinuităţi în fluxul financiar de la Uniunea Europeană.
„Burse doctorale şi postdoctorale pentru cercetare de excelenţă” (POSDRU/159/1.5/S/134378) este titlul proiectului, implementat începând din 15 aprilie 2014, cu durata de 18 luni, în care Universitatea Transilvania din Braşov a fost coordonator, iar Universitatea Politehnică Timişoara, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Universidade Nova de Lisboa – Portugalia şi Université de Technologie de Belfort-Montbéliard – Franţa au fost parteneri.

Peste 46.000 de lei pentru fiecare beneficiar

Consolidarea unui cadru competitiv de sprijin financiar al doctoranzilor şi postdoctoranzilor în scopul îmbunătăţirii formării acestora, inclusiv prin dezvoltarea cooperării transnaţionale dintre universităţi, centre de cercetare şi companii, a fost obiectivul general al programului. 130 de doctoranzi (110 de la Universitatea Transilvania) şi 50 postdoctoranzi (45 de la universitatea braşoveană) au fost beneficiarii acestui proiect, care a avut un buget de 12.722.458,00 lei. Ei au primit o bursă lunară de doctorat în cuantum de 1.800 lei/lună, respectiv de postdoctorat în cuantum de 3.700 lei/lună, o bursă de mobilitate în cuantum de 4.200 lei/lună pentru studii la alte universităţi din Uniunea Europeană, pentru maxim trei luni consecutive, la Universidade Nova de Lisboa (care a organizat 14 stagii de cercetare), respectiv Université de Technologie de Belfort-Montbéliard (10 stagii de cercetare). De asemenea, li s-au decontat cheltuieli de transport şi cazare, pentru participări la evenimente ştiinţifice, în cuantum total de 1.600 de lei, achiziţii de publicaţii de specialitate/abonamente, în cuantum total de 2.200 de lei, achiziţii de echipament de calcul, în cuantum total de 3.000 de lei. Adică un sprijin financiar de este 46.000 de lei.

Cine nu face teza, dă banii înapoi

Însă beneficiarii sprijinului financiar au şi obligaţii: ei trebuie să elaboreze şi să susţină teza de doctorat, în conformitate cu legislaţia în vigoare (trei ani, respectiv patru ani la Medicină, cu o prelungire de maximum doi ani), să publice sau să prezinte trei lucrări ştiinţifice. În situaţia nefinalizării tezei de doctorat până la termenul legal, ei sunt obligaţi la înapoierea tuturor sumele încasate . În cadrul aceluiaşi proiect, au fost organizate două seminarii, în care specialişti din parteneriat au prezentat realizări de ultimă oră în domeniile de doctorat, şi trei sesiuni de formare pe teme de Dezvoltare durabilă, Protecţia Mediului, Managementul cercetării, fiind expuse abordările din instituţiile care fac parte din parteneriatul proiectului.
Universitatea Transilvania a fost partener, de data aceasta, ca şi Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în proiectul „Creşterea atractivităţii şi performanţei programelor de formare doctorală şi postdoctorală pentru cercetători în ştiinţe inginereşti” (POSDRU/159/1.5/S/137070), implementat timp de 18 luni, începând cu data de 7 aprilie 2014. sub coordonarea Universităţii Politehnice Timişoara. 20 doctoranzi şi 5 postdoctoranzi de la Universitatea Transilvania – care a avut un buget de 1.684.354,00 lei – au fost incluşi în acest proiect. Beneficiile şi obligaţiile au fost aceleaşi, însă Universitatea Transilvania a organizat cinci ateliere tematice pentru doctoranzi, pe subiecte legate de materiale, tehnologii şi metode din domenii tehnice de mare interes, acestea desfăşurându-se în Institutul de Cercetare şi Dezvoltare, primul şi cel mai mare de acest gen din România.

Se opreşte exodul de „creiere”

„Fondurile europene sunt o «gură de oxigen» pentru cercetătorii români, care altfel cu greu şi-ar putea asigura logistica necesară. Indicatorii proiectelor au fost atinşi, avem numărul de doctori pe care ni i-am propus, avem 600 de lucrări ştiinţifice publicare sau prezentate, faţă de 400, cât trebuia, dar mai important este că avem oameni pregătiţi să ocupe orice post în universitate sau la institute importante de cercetare din ţară sau din străinătate. Proiectele acestea contribuie la creşterea vizibilităţii Universităţii noastre în mediul academic intern şi internaţional. Rezultatele se văd imediat în educaţie, aceştia fiind pregătiţi să împărtăşească din acumulările lor. Însă aceştia contribuie şi la un avans, chiar dacă cu paşi mici, al societăţii. Ei pot intra şi chiar intră în competiţii naţionale şi internaţionale pentru a obţine contracte de cercetare finanţate de companii – la noi vin mereu cei de la Dacia Renault, de la Siemens, Continental – sau de organisme europene”, a menţionat prof. dr. ing. Gheorghe Scutaru (foto), conducătorul Şcolii Doctorale a Universităţii Transilvania.
„În plus, oamenii ăştia nu mai pleacă în străinătate, banii pe care îi încasează ca burse ajung în economie şi apoi rămân aici să facă cercetare, să îi formeze pe alţii şi să facă performanţă”, a subliniat profesorul Scutaru.