BAC 2025. Model de bilet la română și rezolvarea lui / Recomandări pentru reușita la examen

BAC 2025. Model de bilet la română și rezolvarea lui / Recomandări pentru reușita la examen

BAC 2025. Pentru a treia oară, în ultimii 15 ani, examenul de Bacalaureat începe în timpul anului școlar, cu probele de competențe lingvistice și digitale (detalii aici).

Un ghid de prezentare a probei orale la limba română pentru candidații la examenul de Bacalaureat a fost realizat pentru Edupedu.ro de profesoara de Limba și literatura română Anamaria Ghiban de la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil” din Iași. Candidații sunt sfătuiți să nu citească în fața comisiei ce au notat pe ciornă, ci să vorbească liber și să se exprime natural, dar să nu uite de cadrul formal în care se află.
Mai mult, candidații ar trebui să aibă în vedere să citească textul corect, conștient, cursiv și expresiv, pentru a demonstra înțelegerea textului, în calitate de utilizator experimentat, potrivit profesoarei.

De altfel, un model de bilet de examen pentru BAC 2025 găsiți mai jos, ca și sugestii de rezolvare a subiectelor.

Răspunsurile la cerințe „trebuie să fie clare, coerente, formulate într-un limbaj adecvat, folosind un vocabular variat, care să demonstreze stăpânirea instrumentelor de comunicare în limba română”, spune profesoara Ghiban.

„Folosirea unor propoziții scurte, clare și a unor cuvinte pe care candidatul le folosește în mod curent în exprimarea sa va spori naturalețea discursului, însă candidatul nu trebuie să uite că se află într-o situație de comunicare formală, ce impune utilizarea limbii literare. Prin urmare, este de dorit ca acesta să dovedească o capacitate de adaptare a exprimării la situația de examen”, scrie profesoara în ghidul pentru Edupedu.ro.

Cât despre ultima cerință de pe bilet, care are în vedere exprimarea unei opinii în legătură cu un aspect ce are legătură cu tema textului suport, profesoara Anamaria Ghiban spune că „această cerință seamănă destul de mult cu unul dintre subiectele de la proba scrisă, vizând, practic, crearea unui text argumentativ, pe care candidatul trebuie să îl prezinte oral. Cu toate că nu i se impun candidatului anumite reguli în ceea ce privește rezolvarea acestei cerințe, este recomandat ca structura răspunsului să fie cea a unui text argumentativ, în care să fie utilizate structurile lingvistice specifice acestui tip de text”.

Redăm integral sfaturile profesoarei:
Proba A a Bacalaureatului presupune Evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română și este prima dintre probele de evaluare a competențelor digitale și lingvistice, acestea desfășurându-se în perioada 27 ianuarie – 7 februarie, pentru prima sesiune. Proba A, în sine, se desfășoară în perioada 27 – 29 ianuarie și durează una, două sau trei zile, în funcție de numărul de candidați înscriși în fiecare școală.

Fiind prima probă de examen, de regulă, tensiunea pe care o generează în rândul candidaților evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română este destul de mare, chiar dacă această probă nu este neapărat de un nivel de dificultate ridicat și nu se finalizează cu note sau cu calificative tipul admis/ respins.

În funcție de răspunsul dat, la această probă candidatului i se va certifica un anumit nivel de competență, ca rezultat al unei evaluări globale, făcute pe baza unor descriptori calitativi. Astfel, cele trei niveluri de competență aferente acestei probe sunt: utilizator mediu, utilizator avansat, utilizator experimentat.

Proba în sine presupune înțelegerea unui text la prima vedere, literar sau nonliterar, pe baza căruia candidatul va trebui să răspundă la câteva cerințe, pentru a-și demonstra nivelul de competență în ceea ce privește comunicarea orală în limba română.

Competențele vizate sunt următoarele:

Înțelegerea textului
Exprimarea și argumentarea unui punct de vedere;
Organizarea discursului;
Adaptarea la situația de comunicare;
Utilizarea limbii literare

Pentru a face față cu brio examinării și pentru a obține nivelul de competență de utilizator experimentat (maximul care se poate obține, dintre cele trei posibile) este recomandat să se țină cont de câteva aspecte atunci când candidatul își pregătește răspunsurile.

Cum se desfășoară proba

În cadrul probei, candidatul va extrage un bilet în prezența comisiei, apoi va răspunde la câteva cerințe, după ce va avea un timp de gândire de aproximativ 15-30 de minute, timp în care alți candidați aflați în sală (cel puțin trei candidați) vor răspunde în fața comisiei.

Ca o recomandare generală, valabilă pentru toate cerințele de pe biletul de examen, aș menționa faptul că este esențial ca răspunsurile elaborate pe ciornă în timpul avut la dispoziție să nu fie citite de pe foaie. Candidatul trebuie să vorbească liber, să stabilească un contact vizual adecvat cu profesorii examinatori și să nu uite că pe lângă comunicarea verbală, în cadrul acestei probe sunt importante și comunicarea nonverbală și cea paraverbală.

Tot ca o recomandare generală: cerințele trebuie citite cu atenție înainte de a fi rezolvate. Sunt foarte importante și verbele de comandă (precizează, argumentează, rezumă, numește, ilustrează, explică, motivează etc.), care îl ghidează pe candidat către formularea adecvată a răspunsului.

Prima cerință presupune citirea textului de pe biletul extras, cu voce tare, în fața comisiei. De aceea este recomandat ca înainte de elaborarea răspunsurilor propriu-zise, în timpul pe care candidatul îl are la dispoziție, să citească textul în minte, de cel puțin două ori, pentru a se familiariza cu acesta. De asemenea, este important să fie citite și autorul și titlul, pentru că acestea pot oferi informații prețioase pentru rezolvarea unora dintre itemi.

Următoarea cerință este compusă din trei itemi, sarcinile primite fiind variate și vizând diferite aspecte care să demonstreze înțelegerea textului de către candidat. Aceste cerințe se pot referi la:

identificarea tipului de text;
menționarea emițătorului sau a tipului de receptor căruia i se adresează textul;
identificarea stilului funcțional în care poate fi încadrat textul și menționarea unor trăsături ale acestuia;
identificarea temei textului și a unor idei importante prezente în text etc.
Pentru a oferi răspunsuri adecvate la aceste cerințe, candidatul trebuie să parcurgă textul cu atenție, să îl înțeleagă, astfel încât să poată oferi exemple relevante pentru a-și susține răspunsurile.

De asemenea, răspunsurile la aceste trei cerințe trebuie să fie clare, coerente, formulate într-un limbaj adecvat, folosind un vocabular variat, care să demonstreze stăpânirea instrumentelor de comunicare în limba română. Folosirea unor propoziții scurte, clare și a unor cuvinte pe care candidatul le folosește în mod curent în exprimarea sa va spori naturalețea discursului, însă candidatul nu trebuie să uite că se află într-o situație de comunicare formală, ce impune utilizarea limbii literare. Prin urmare, este de dorit ca acesta să dovedească o capacitate de adaptare a exprimării la situația de examen.

Ultima cerință de pe bilet are în vedere exprimarea unei opinii în legătură cu un aspect ce are legătură cu tema textului suport. Această cerință seamănă destul de mult cu unul dintre subiectele de la proba scrisă, vizând, practic, crearea unui text argumentativ, pe care candidatul trebuie să îl prezinte oral. Cu toate că nu i se impun candidatului anumite reguli în ceea ce privește rezolvarea acestei cerințe, este recomandat ca structura răspunsului să fie cea a unui text argumentativ, în care să fie utilizate structurile lingvistice specifice acestui tip de text (verbe de opinie, conectori, adverbe, locuțiuni adverbiale, verbe la timpul prezent etc.).

De asemenea, raportarea la textul suport poate fi utilă, acesta oferind, de cele mai multe ori, exemple potrivite pentru susținerea propriilor argumente în legătură cu aspectul menționat în cerință. Stabilirea unor conexiuni dintre tema dată și experiența personală este recomandată, pentru a putea oferi exemple elocvente în susținerea argumentelor formulate.

Cum să obții certificatul de „utilizator experimentat”

Portretul unui utilizator experimentat de limbă română include aspecte variate, care atestă faptul că acel candidat știe să utilizeze competențele lingvistice pe care le deține pentru a-și exprima ideile cu privire la diferite probleme, pentru a-și susține puncte de vedere pe teme variate și, nu în ultimul rând, pentru a interacționa cu interlocutori pornind de la aceste teme. Pentru a demonstra înțelegerea textului, un utilizator experimentat trebuie fie capabil să citească textul corect, conștient, cursiv și expresiv.

De asemenea, trebuie să demonstreze că poate sintetiza mesajul global al textului și că poate să explice diverse aspectele ale acestuia. Un utilizator experimentat exprimă și susține cu argumente un punct de vedere personal, folosindu-se de experiențele proprii, precum și de textul pe care îl are în față. Demonstrează, de asemenea, că poate fi convingător și construiește un discurs clar, coerent și personalizat. Utilizatorul experimentat își adaptează în mod creativ discursul la interlocutori și la scopul comunicării, dovedind spontaneitate și capacitate de adaptare atunci când i se pun întrebări suplimentare. De asemenea, un astfel de utilizator știe să-și adapteze comportamentul la contextul de examen, ținând cont de toate aspectele comunicării (verbale, nonverbale și paraverbale) și dovedind autocontrol.

Familiarizarea anterioară cu subiectele de examen, prin rezolvarea unor modele de subiecte pentru proba orală este, desigur, recomandată. La fel și recapitularea unor elemente teoretice cum sunt cele ce vizează tipurile de texte sau stilurile funcționale.
Dar proba în sine îi oferă candidatului ocazia de a-și valorifica, prin răspunsurile sale și prin întreaga prestație în contextul examenului, ceea ce a șlefuit pe parcursul tuturor anilor de studiu.

Subiectele au un grad de dificultate mediu și pun accentul pe exprimarea liberă a propriilor opinii, pe explorarea gândirii critice a candidatului și pe capacitatea acestuia de a comunica și de a se comunica în contexte variate, confirmând astfel faptul că Examenul de Bacalaureat este, metaforic spus, un examen al maturității.

BAC 2025. Model de bilet la română și rezolvarea lui

Vă prezentăm mai jos un model de subiect pentru proba orala a Bacalaureatului la Limba română, împreună cu un model de rezolvare.

Bilet Română oral Bac 2025

Citește textul cu voce tare:

16 iulie 1938. Terminasem primul an de Conservator și mă aflam în vacanță în munții Apuseni, la Brad, unde taică-meu era șef de gară, când am primit o telegramă: „Veniți neapărat la Bucureșți duminică dimineață. Angajament. Victor Ion Popa.” Am recitit de nenumărate ori textul, gâtuit de emoție. Voiam să cred în miracol și mă temeam de o farsă: De unde mă putea cunoaște Victor Ion Popa?
Dar telegrama era autentică. Victor Ion Popa mă văzuse în rolul lui Ludovic al XI-lea din Gringoire, al lui Théodore de Banville, pe scena Teatrului Național (cel vechi, bombardat de hitlerișți), în producția clasei Luciei Sturdza-Bulandra. Reținuse în tânărul care voia să devină tragedian posibilitatea unei vocații comice. M-am prezentat, înfiorat de toate nădejdile și copleșit de toate sfielile. Și astăzi îmi bate mai tare inima când trec prin fața casei bătrânești, austere, din strada Scoalei, unde se adunaseră actorii convocați de V.I. Popa. I se încredințase conducerea unui nou teatru,și trupa, alcătuită cu o rară știință a ansamblului, număra mulți începători. Debutantul a avut, așadar, șansa unică de a fi călăuzit la cei dintâi pași de această personalitate pentru care teatrul nu avea secrete. Ucenicul își asculta fascinat maestrul. Vedea în el o autoritate științifică și un vrăjitor, cucerit deopotrivă de rigoarea demonstrației și de expresia ei incandescentă. V.I. Popa ne învață în repetițîi memorabile cum să talmacesti pe scenă ezitările inimii și tresaririle inteligenței, cum să exprimi într-o privire un peisaj și să schitezi într-un gest nedefinitul unei stări sufletești. Îmi amintesc că, într-un rând, ne-a arătat nouăzeci și opt de posibilități de a sugera o atitudine doar prin felul cum te așezi pe scaun; iar altădată ne-a demonstrat vreme de două ceasuri infinitele nuanțe care compun substanța tăcerii. În „dictiune” ne spunea el, „defectul cel mai mare pe care îl au actorii în general este că apasă pe anumite cuvinte atunci când ideea este răspândită pe întreagă frază”. În termeni profesionali, noi spunem că „actorul se agață de cuvinte”. V.I. Popa mi-a spus la o repetiție: „De ce te agăți de cuvinte că și cum te-ai îneca? Înoată!”
(Radu Beligan, Între acte)

1. Formulează răspunsuri la întrebările care urmează, referitoare la situația de comunicare din textul citat:

a) Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

b) Cărui stil funcțional îi aparține textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat cu exemple din textul dat.

c) Ce elemente importante de conținut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre rolul pe care-l poate juca un mentor în profesia ta viitoare? Motivează-ți răspunsul.

Sugestie de rezolvare
1.a. Receptorul textului dat poate fi un cititor obișnuit, care se dovedește interesat de biografia actorului Radu Beligan. Scopul primar al textului este informativ, dat fiind că se prezintă informații inedite din viața marelui actor. Totodată accesul direct la adevăr, prin confesiunea pe care o face Radu Beligan, unul dintre maeștrii scenei românești, poate avea un efect emoțional asupra cititorului.

b. Textul de mai sus este memorialistic, din mai multe motive. În acest fragment, autorul evocă un eveniment major din tinerețea lui, și anume momentul în care și-a descoperit vocația pentru o carieră teatrală, după întâlnirea cu marele regizor V.I. Popa. Evocarea subliniază o distanțare între timpul povestirii și timpul povestit prin utilizarea verbelor la perfect compus și imperfect. Subiectivitatea este prezentă prin pronumele și verbele la persoana I singular.

c. Dat fiind că textul este un fragment de amintiri, se observă aspecte precum fapte și opinii. Autorul povestește o întâmplare care i-a marcat definitiv destinul. Aflându-se în vacanță, în satul natal, a primit o telegramă de la dramaturgul și regizorul V.I. Popa, prin care era convocat să meargă la Bucureșți, unde era invitat să facă parte dintr-o trupă de actori tineri și unde urma să joace, pe scena unui teatru nou-înființat. Radu Beligan a avut astfel ocazia unică de a participa la o veritabilă școală de teatru și a trăit revelația geniului lui V.I. Popa: „Lecțiile acestuia erau uluitoare: «Îmi amintesc că, într-un rând, ne-a arătat nouăzeci și opt de posibilități de a sugera o atitudine doar prin felul cum te așezi pe scaun; iar altădată ne-a demonstrat vreme de două ceasuri infinitele nuanțe care compun substanța tăcerii.»”
Scriind acest text, Radu Beligan își exprimă gratitudinea pentru omul pe care-l consideră mentorul său în cariera teatrală: „Debutantul a avut, așadar, șansa unică de a fi călăuzit la cei dintâi pași de această personalitate pentru care teatrul nu avea secrete. Ucenicul își asculta fascinat maestrul. Vedea în el o autoritate științifică și un vrăjitor, cucerit deopotrivă de rigoarea demonstrației și de expresia ei incandescentă”.

2. Consider că un mentor poate avea un rol major în viața unui tânăr, aflat pe punctul de a face o alegere în ceea ce privește cariera viitoare. Cum lipsa de experiență sau de abilități îl determină să greșească, este nevoie de prezența unui mentor, a unui coleg, profesor, învățător care să-l îndrume pe calea desăvârșirii profesionale.
   În primul rând, mentorii sunt oamenii care au o experiență bogată de muncă sau care manifestă un talent special pentru domeniul respectiv. Mentorul este un om competent, care își practică responsabil și inovator profesia și care are disponibilitatea sufletească și fizică să-și transmită cunoștințele și abilitățile colegilor săi mai tineri. În calitate de profesori pentru colegii lor mai tineri, mentorii ar trebui să fie modele de profesionalism și de moralitate. Uneori mentorii pot fi părinții, care își exprimă pasiunea pentru o anumită profesie; de exemplu, un medic îi poate vorbi copilului său despre profesia pe care a îmbrățișat-o și îl poate convinge să-i urmeze exemplul; un avocat sau un profesor, de asemenea.
   În al doilea rând, tinerii au nevoie de modele de profesionalism și de conduită, pentru că unele erori de învățare, inerente vârstei, să fie evitate. Tinerii simt nevoia să apeleze la mentori pentru a obține mai repede secretele unei profesii, pentru a excela și pentru a încerca, în ultima instanța, să-și întreacă mentorii.
   Relația profesională și sufletească dintre maestru și discipol, dintre mentor și elevul său se regăsește în tematica multor filme sau cărți, iar finalul unei astfel de relații profesionale este bineînțeles optimist pentru că, de regulă, învățăcelul își egalează sau își întrece maestrul.
   Prin urmare, consider că avem nevoie de mentori, de modele umane, care să ne releve secretul reușitei în profesie și în viață.