BAC 2019. Subiectul complet la Istorie – clasa a XII-a

Citiți și:

BAC 2019. Cum se punctează răspunsurile la Istorie – clasa a XII-a

BAC 2019. Subiecte grele, cu chichiţe şi de tip „ghici”, la Matematică şi Istorie

Ministerul Educaţiei Naţionale   Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie    Simulare pentru clasa a XII-a

Simulare
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările; – profil sportiv, toate specializările; – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; – profil teologic, toate specializările.
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Preluarea conducerii Ministerului Industriei şi Comerţului de către secretarul general al Comitetului Central al partidului, Gheorghe Gheorghiu-Dej, la sfârşitul lunii noiembrie 1946 şi sporirea atribuţiilor acestui departament prin noile reglementări din 5 aprilie 1947, au conferit Partidului Comunist posibilitatea coordonării întregii politici economice a guvernului în direcţia anticapitalistă. Încă de la sfârşitul anului 1946 guvernul trecuse la aplicarea, din iniţiativa P.C.R., a
unor măsuri radicale, de dirijare şi control a diverselor laturi ale activităţii social-economice, care ignorau sau încălcau principiile economiei de piaţă.
Adunarea Deputaţilor a adoptat Legea pentru etatizarea şi reorganizarea Băncii Naționale a României. Cel mai important centru financiar şi singurul institut de emisiune [monetară] al ţării a devenit o pârghie importantă în activitatea de finanţare a ramurilor economiei naţionale, pentru a asigura controlul statului asupra tuturor instituţiilor bancare şi de credit, publice sau particulare,
asupra creditului şi emisiunii de monedă. […] Controlul şi intervenţia statului, a Partidului Comunist, au devenit, în a doua jumătate a anului 1947, multilaterale şi au cuprins principalele ramuri ale industriei a căror producţie era controlată în proporţii apreciabile, depăşind 50% din aceasta‟.
(Istoria Românilor)
B. „Sub directa supraveghere a Securității au loc toate arestările şi detenţiile din închisori, de pe şantierele Canalului Dunăre-Marea Neagră, din Bărăgan. La ordinul lui Stalin (căruia Gheorghiu-Dej i se supune slugarnic), în iunie 1951, începe, în cele mai inumane condiţii, deportarea a 10 288 de familii în Bărăgan sau în Moldova. […] În închisori şi lagăre se trece la un regim de suprimare neînchipuit de dur. […]
În cultură se aplică acelaşi model de la Răsărit, ca și în toate celelalte domenii. Ca urmare, se distrug sau se rescriu valorile tradiţionale. Relaţiile României cu Occidentul sunt complet întrerupte. Învăţământul este reorganizat după modelul sovietic. […] Până şi manualele sunt
traduse din limba rusă (limbă care devine obligatorie din clasa a IV-a primară). […] Istoria naţională este rescrisă pe baze marxist-leniniste şi pe criteriile prieteniei cu Uniunea Sovietică. O nouă lege a învăţământului lasă pe dinafară toate cadrele didactice care nu voiau să colaboreze cu noul regim. […] Presa de opoziţie e interzisă. Ministerul Propagandei este transformat în Ministerul
Informaţiilor pentru a controla presa, radioul, cinematografia, teatrul. În 1948 erau interzise 8.000 de titluri de cărţi şi reviste‟ (I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi formațiunea politică la care se referă sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Securitate. 2 puncte
3. Menţionaţi liderul politic și spațiul istoric, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susține că statul intervine în economie prin măsuri de dirijare și control. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două constituții adoptate în România, în perioada regimului politic totalitar. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a democrației din Europa, în a doua jumătate a secolului al XX-lea. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Între întemeierea Valahiei şi aceea a Moldovei este o mare deosebire; cea dintâi se datorează reunirii diferitelor formaţiuni politice dintre Dunăre şi Carpaţi sub un conducător local, anume voievodul de la Câmpulung şi Argeş: este, prin urmare, un proces intern. Cea de-a doua este rezultatul unei cuceriri din afară, a unei ocupări a teritoriului dintre Carpaţi, Nistru şi mare de către un conducător venit de peste munţi. […]
Tătarii au făcut numeroase incursiuni în Ardeal şi Ungaria; drumul lor obişnuit era prin trecătorile Carpaţilor moldoveni. […] Îndată după suirea sa pe tron, Ludovic […] întreprinse […] o mare expediţie împotriva lor. La ea participară şi românii din Maramureş, sub comanda voievodului lor Dragoş, şi secuii […]. Expediţia avu succes deplin; tătarii fură goniţi din ţinuturile de la răsărit de
Carpaţi şi se retraseră spre şesurile din nordul Mării Negre. Experienţa arătase însă că Ardealul nu putea fi apărat eficace decât de pe versantul oriental al Carpaţilor. De aceea, [Ludovic], regele Ungariei […] făcu aici – se pare în 1352 sau 1353 – o «marcă» de apărare a regatului […] [condusă de] Dragoş, voievodul românilor din Maramureş. Moldova este întemeiată, dar nu ca stat independent, ci depinzând, în această primă fază, de regele Ungariei. […]
În 1359 […] are loc însă venirea lui Bogdan din Maramureş […], acela care […] a asigurat prin luptă independenţa [statului moldovean] faţă de unguri şi i-a dat o dinastie […]. Întemeierea noului stat românesc s-a făcut deci printr-o cucerire. Cu sabia a ocupat Bogdan ţinuturile peste care avea să domnească apoi. Boierii pe care i-a găsit el aici, proprietarii de moşii de pe văile Siretului, Prutului şi ale afluenţilor acestora, s-au închinat în cea mai mare parte şi l-au recunoscut
ca stăpân, iar el le-a lăsat moşiile mai departe”. (C. C. Giurescu, Istoria românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi spațiul istoric din care provine Bogdan, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi statul medieval românesc din sudul Carpaților și modalitatea întemeierii acestuia, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la Dragoș. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la rolul lui Bogdan în evenimentele desfășurate în estul Carpaților, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia instituțiile centrale au un rol important în organizarea statului medieval românesc din sudul Carpaților. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituirea și evoluția statului modern român, având în vedere:
– precizarea unei cauze a elaborării proiectelor politice referitoare la statul român modern în secolul al XVIII-lea;
– menţionarea a două proiecte politice referitoare la statul român modern, elaborate în prima jumătate a secolului al XIX-lea și a câte unei caracteristici a fiecăruia dintre acestea;
– prezentarea faptului istoric prin care s-a întemeiat statul român în a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la evoluția României în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.