BAC 2018. România secolului trecut, pentru liceenii de a XII-a

Elevii din clasele terminale ale liceului și, pentru cel de-al patrulea an, cei din clasele a XI-a au susținut astăzi proba obligatorie din profilul liceului (matematică sau istorie), din cadrul simulării examenului de bacalaureat. Subiectele la istorie au fost diferențiate doar pe clase, în schimb cele la matematică sunt și după profiluri, filieră și specializări.

Citiţi şi: 

BAC 2018. Subiectele şi baremele la matematică, clasa a XI-a şi a XII-a

Aveți mai jos subiectele la istorie, primite de către cei de clasa a a XII-a, precum și :

Ministerul Educaţiei Naţionale      Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Proba E. c)   Istorie
Simulare pentru clasa a XII-a
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările; – profil sportiv, toate specializările; – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; – profil teologic, toate specializările.
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A.  „Într-o vreme […] când conștiința națională făcea progrese, revenirea pământenilor în scaunele de domnie din Moldova și Țara Românească a fost percepută, mai ales în perspectiva desfăşurărilor ulterioare, ca începutul «renașterii naționale». […]
Mica boierime, fiind blocată în afirmarea ei […] de marii boieri, revendică o participare mai importantă în conducerea statului. […] Obiectivele ei şi-au găsit expresia în proiectul de constituţie zisă a Cărvunarilor […] care în textul ei formula fără echivoc «principiul constituţional: domnia legilor», în înţelesul că autoritatea domnului era limitată şi subordonată organismului reprezentativ
– Sfatul obştesc. Constituţia Cărvunarilor cuprindea un şir de principii şi drepturi, precum respectul proprietăţii, egalitatea în faţa legilor, libertatea persoanei etc. […] Aceste principii nu erau aplicate însă consecvent, pentru că în problema esenţială – cea a puterii – mica boierime se arăta preocupată exclusiv de a-şi asigura un cuvânt decisiv în Sfatul obştesc. Constituţia Cărvunarilor a fost violent combătută de marea boierime şi ea a rămas un simplu proiect. Victoria [marii boierimi] a fost asigurată şi de înţelegerea turco-rusă fixată prin Convenţia de la Akkerman (1826). Acordul confirma restabilirea domniilor pământene, stabilea alegerea domnilor de divan şi fixa durata domniei la şapte ani; rolul Rusiei era consolidat […]”.
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
B. „Regulamentele organice au fost redactate de comisii de boieri, deţinători ai unei vechi «experienţe» în acest domeniu, dar sub supravegherea autorităţilor ruseşti pentru că acestea erau preocupate să facă din textele fundamentale elaborate un mijloc de consolidare a influenței Rusiei în Principatele dunărene. […] Puterea legislativă era reprezentată de o Adunare obștească, aleasă pe
cinci ani, în care ponderea importantă revenea marii boierimi; Adunării îi revenea iniţiativa şi redactarea legilor, prezentate apoi domnului. Acesta era ales pe viață de o Adunare obștească extraordinară. […] Regulamentele organice au rămas prizoniere principiului medieval al privilegiului deoarece erau scutite de impozite boierimea şi clerul. […] Principatele dunărene au trăit sub un
condominiu ruso-turc, curtea suzerană şi curtea protectoare, aflându-se într-un puternic dezechilibru de putere în beneficiul celei din urmă. […] Deşi Regulamentele organice prevedeau alegerea domnilor, Rusia şi Turcia au decis să numească, pentru început, domni în cele două principate: Alexandru Ghica în Ţara Românească şi Mihail Sturdza în Moldova”.
(F. Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi proiectul politic precizat în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la domnii „Principatelor dunărene‟. 2 puncte
3. Menţionaţi câte o instituție din care făceau parte boierii, precizată în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că în stat trebuie respectată supremația legilor. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două proiecte politice referitoare la statul român modern elaborate în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în afara celui la care se referă sursa A. 6 puncte
7. Menţionaţi o constantă în desfășurarea acțiunilor prin care a fost consolidat statul român în a doua jumătatea a secolului al XIX-lea. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„În privința autorității principelui Transilvaniei […], una din problemele ridicate de Stări în Adunarea țării de la Cluj a constat în recunoașterea dreptului de a obține libera alegere pe viață a conducătorului țării […]. Cererea s-a bucurat de acordul Porții abia în 1552, când sultanul […] acceptă acest principiu cu condiția ca cel «ales» de Stări să fie Ioan Sigismund Zápolya, persoană numită de Poartă. […] În situațiile în care candidatul Stărilor nu coincidea cu cel al Porții, aceasta din urmă își susținea candidatul prin aducerea în țară de trupe militare, direcționând în sensul dorit de ea «libera alegere» a principelui. […]
În probleme referitoare la justiție și legislație atribuțiile principelui sunt complexe. […] În domeniul financiar are dreptul de a dispune de dări, de veniturile din dijme, din mine și ocne, din vămi, din domeniile fiscale etc. […] Prerogativele financiare ale principelui se răsfrâng și asupra comerțului intern și extern, asupra căruia în anumite perioade își impune dreptul de monopol. […]
Prerogativele principelui în chestiuni legate de politica externă au fost multiple […]. Poziția geo-strategică a Transilvaniei situată la limita de interferență a două mari puteri i-a oferit o mai mare libertate și inițiativă în problemele de politică externă. Bunele relații ale principelui cu Imperiul Otoman, dar și legăturile pașnice cu Imperiul Habsburgic au constituit garanția unei domnii liniștite
și stabile. Inițiativa în acest domeniu al politicii externe a aparținut în primul rând principelui […]. Stările întrunite în adunări confirmă un tratat deja încheiat de principe […]. Controlul și autoritatea princiară absolută cerea ca orice relație de politică externă stabilită de vreun transilvănean să-i fie adusă la cunoștință cu prioritate. […] Se poate vorbi totuși și de o știrbire a prerogativelor princiare în acest domeniu, deoarece se solicita de către Poartă, ca putere suzerană, înștiințarea și obținerea acordului ei atunci când era la mijloc încheierea unor tratate ce presupuneau și ajutorul militar”. (Istoria Românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi principatul precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menționați puterea suzerană a principatului și o modalitate prin care aceasta intervine în politica internă a țării, la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la atribuțiile principelui în domeniul economic. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la rolul principelui în politica externă, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia în secolul al XVIII-lea intervin modificări în organizarea unei instituții centrale din spațiul românesc extracarpatic. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România în secolul al XX-lea, având în vedere:
– menţionarea a două constituții ale României din prima jumătate a secolului al XX-lea și precizarea unei asemănări între acestea;
– menționarea a două aspecte referitoare la Constituția din 1952;
– prezentarea unei trăsături a Constituției din 1965;
– formularea unui punct de vedere referitor la evoluția politică a României la sfârșitul secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

· Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea proiectului politic precizat în sursa A
2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informații referitoare la domnii „Principatelor dunărene‟
3. câte 3 puncte pentru menţionarea fiecărei instituții din care făceau parte boierii, precizate în sursa A, respectiv în sursa B (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei A, corespunzătoare sursei care susţine că în stat trebuie respectată supremația legilor
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
6. câte 1 punct pentru menţionarea oricăror alte două proiecte politice referitoare la statul român modern elaborate în prima jumătate a secolului al XIX-lea, în afara celui la care se referă sursa A (1px2=2p)
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui proiect politic menţionat (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei constante în desfășurarea acțiunilor prin care a fost consolidat statul român în a doua jumătatea a secolului al XIX-lea
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea principatului precizat în sursa dată
2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menţionarea puterii suzerane a principatului și a oricărei modalități prin care aceasta intervine în politica internă a țării, la care se referă sursa dată (3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la atribuțiile principelui în domeniul economic (3px2=6p)
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la rolul principelui în politica externă câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat (3px2=6p)
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
– câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două constituții ale României din prima jumătate a secolului al XX-lea (3px2=6p)
2 puncte pentru precizarea oricărei asemănări între constituţiile menționate
– câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte referitoare la Constituția din 1952 (3px2=6p)
– 2 puncte pentru menţionarea oricărei trăsături a Constituției din 1965
3 puncte pentru prezentarea trăsăturii menţionate, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu referitor la trăsătura menţionată
– 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția politică a României la sfârșitul secolului al XX-lea 4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu