BAC 2018. Ce s-a dat la română real şi tehnologic clasa a XII-a

La fel cum se întâmplă din 2013 încoace subiectele probei la Limba şi literatura română a Bacalaureatului sunt diferenţiate. Acestea sunt structurate în trei părţi, fiecare valorând câte 30 de puncte, 10 puncte fiind cele din oficiu. Totuși, după ce, anul trecut, cei care erau în clasa a XI-a au avut de experimentat o nouă structură de subiecte la Limba şi literatura română, una care seamănă izbitor cu cea de clasa a VIII-a, dificultatea fiind mult redusă, anul acesta, după același tipar au fost elaborate pentru ambele niveluri de clase, primele două subiecte sunt identice. Şi formulările sunt la nivelul unor adolescenţi cu puţine noţiuni şi abilităţi. Mai puţin la al treilea subiect – eseul pe o temă dată, unde nu s-a renunţat la chestiunile greu „comestibile”, pentru care nu oricine are înclinaţie.

Aveţi mai jos subiectul pe care l-au avut de rezolvat cei care au absolvit liceul pe filiera teoretică, profil real, pe filiera tehnologică şi filiera vocaţională – toate profilurile, mai puţin pedagogic. 

Ministerul Educaţiei Naţionale  Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare
Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică; Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
An şcolar 2017 – 2018 Clasa a XII-a
Simulare
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Eram la Paris în anul 1922. […] Într-unul din aceste hôtels particuliers* locuia un vechi prieten al meu, grec de origine, amator de artă. Fiind la dejun la el, îmi arătă […] o coloană de bronz cam de șaizeci de centimetri, pe un soclu din același metal, cu două reliefuri rotunde. „Ghici ce reprezintă și cine e
autorul?” N-am putut să răspund. „Este portretul unei prințese și autorul este Brâncuși, sculptorul român, un om foarte original. N-ai vrea să-l cunoști?”
Ciudata operă îmi stârnise curiozitatea și după câteva zile ne aflam amândoi într-o curte prăfoasă, cu ateliere de lemn, cu uși deschise prin care se zăreau blocuri de piatră, marmură, ciment. […] Pe stânga, era atelierul lui Brâncuși. Ne aștepta. El ne-a deschis ușa. Doi ochi mici, albaștri, mi-au sfredelit privirea din umbra orbitelor adânci. Șiretenie, bănuială și o sclipire de ostilitate jucau în ei. M-a întâmpinat cu un glas cântărit.
— Vra să zică, ești fata lui Barbu Delavrancea… mda… și cânți la pian frumos… dar nu de-ale noastre.
— Acelea nu sunt pentru pian, dar știu toate jocurile noastre țărănești, și când le joc nu mă întrece nimeni.
Intrasem în casă. Odaia era mare, cu pereți dați cu var și o imensă vatră cu un ceaun negru pe pirostrii. O masă rotundă tăiată dintr-un trunchi gros de copac, în jurul ei butuci la fel, pe trei picioare, dădeau încăperii un caracter primitiv.
Brâncuși mă examina fără indulgență. Totul era vioi în el, barbă sură, părul lung lăsat în voie, haina de lucrător, mâinile agere. De pe diferite polițe de cărămidă, văruite și ele, se înălțau ca trestiile alămuri* cioplite în felurite forme, și pe un scrin niște pepeni ovoidali, din același metal, luceau atât de tare, încât mi s-a părut că le aud vibrația de violoncel. N-am putut să mă stăpânesc și am spus:
— Ce vii sunt!
Brâncuși a surâs. Dintr-odată, eram mai apropiați.
— Da, le șlefuiesc cu mâinile, luni de zile, până sunt însuflețite. Ăsta e portretul unei domnișoare. Și mi-a pus degetul pe unul din pepeni pe care apărea desenul simplificat al unui ochi exoftalmic*.
În fața mea, tăiată ca un fierăstrău, o bucată voluminoasă de alamă domina vertical celelalte obiecte. Brâncuși m-a întrebat:
— Ce zici de asta, îți place? Dacă vei ghici ce reprezintă, te voi pofti la prânz și ai să mănânci ciuperci pregătite de mine.
Am privit și în urechi mi-a răsunat de departe un glas răgușit. „Cucurigu gagu, cântă cocoșul”, am răspuns. Ochii lui Brâncuși au strălucit deodată în cutele pleoapelor trase într-un surâs malițios:
— Bravo! Nimeni n-a simțit până acum că alama asta cântă. Vra să zică, n-am greșit. Dumneata îmi dovedești că am izbutit. Îți mulțumesc… Am să-ți pregătesc un prânz grozav.
Cella Delavrancea, O vizită în atelierul lui Brâncuși, în volumul Dintr-un secol de viață
*hôtels particuliers – (în limba franceză, în original) pensiune
*alămuri – obiecte de alamă
*exoftalmic – bulbucat
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre cerinţele de mai jos, cu privire la textul dat.
1. Indică sensul expresiei de-ale noastre din secvența cânți la pian frumos… dar nu de-ale noastre. 6 puncte
2. Menționează o caracteristică a atelierului lui Brâncuși, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte
3. Precizează atitudinea lui Brâncuși față de oaspetele său, justificându-ți răspunsul cu o secvență din text. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care Cella Delavrancea face o vizită în atelierul lui Brâncuși. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o trăsătură a Cellei Delavrancea, desprinsă din ultimele două paragrafe. 6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este importantă sau nu prima impresie pentru începutul unei relații de prietenie, raportându-te atât la informațiile din fragmentul din volumul Dintr-un secol de viaţă de Cella Delavrancea, cât și la experiența culturală/personală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Comentează, în minimum 50 de cuvinte, textul de mai jos, evidențiind relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice.
Cenuşa visărilor noastre
Se cerne grămezi peste noi,
Precum se coboară pe glastre,
Atinse, petalele-albastre,
De-o gâză căzută de sus printre foi.
Se scutură vântul şi geme.
Pământul e una cu cerul,
Oraşele-s bulgări şi gheme,
Ghitare adânci de blesteme
Şi aerul rece ca fierul.
Pământul e-o moară deşartă
Cu larve cerşind adăpost,
Mişcându-se-n pulberea moartă,
Ce-n haos mereu se deşartă:
Ţărâna visării ce-a fost.
Tudor Arghezi, Cenuşa visărilor
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unui roman interbelic studiat.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea romanului ales într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema romanului ales;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru romanul interbelic ales (de exemplu: acțiune, conflict, relaţii temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Citiţi şi:

BAC 2018. Baremul de notare la română – real şi tehnologic clasa a XII-a

BAC 2018. Ce s-a dat la română uman şi pedagogic clasa a XII-a