BAC 2018. Ce au avut de rezolvat la română elevii claselor a XI-a

Și elevii claselor a XI-a au început, luni, simularea examenului naţional de  bacalaureat, cu proba la limba română. Ca și colegii din clasele terminale și cei de a XI-a de anul trecut, ei au avut nouă structură de subiecte la Limba şi literatura română, una care seamănă izbitor cu cea de clasa a VIII-a, dificultatea fiind mult redusă. Şi formulările sunt la nivelul unor adolescenţi cu puţine noţiuni şi abilităţi. Mai puţin la al treilea subiect – eseul pe o temă dată, unde nu s-a renunţat la chestiunile greu „comestibile”, pentru care nu oricine are înclinaţie. Subiectele sunt axate pe partea de înțelegere a textului, elevii având de rezolvat mai puţine întrebări tehnice, în sensul că au dispărut întrebările legate de ortografie, iar numărul minim de cuvinte în care trebuie să se încadreze eseul a scăzut şi el, de la 600 la 400.
Concret, subiectul de tip I, comun tuturor filierelor, profilurilor şi specializărilor, are ca suport tot un text la prima vedere şi este alcătuit din doi itemi: o întrebare alcătuită din cinci sarcini de lucru a câte patru puncte fiecare, care urmăreşte înţelegerea textului, şi o cerinţă de tip eseu, având şase repere. Subiectul de tip II (comun şi el tuturor profilurilor) are ca suport un text literar la prima vedere, care vizează interpretarea şi/sau comentarea unui text integral sau a unui fragment de text. Aici, elevului îi este solicitată prezentarea semnificaţiilor unui text, în 50 de cuvinte, evidenţiind două trăsături ale unui curent literar.
Subiectul de tip III, singurul diferenţiat în funcţie de filieră, profiluri şi specializări, constă în elaborarea unui eseu structurat şi vizează aspecte de analiză tematică, structurală, stilistică a operelor literare studiate ce aparţin autorilor canonici, curentelor culturale/literare, perioadelor, speciilor literare şi/sau a tipurilor de texte menţionate în programa de Bacalaureat.

Aveţi mai jos subiectele pentru clasa a XI-a, inclusiv subiectul al III-lea diferențiat:

Ministerul Educaţiei Naţionale    Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă – Limba şi literatura română Simulare
Examenul de bacalaureat naţional 2018
Proba E. a)Limba şi litera tura română
An şcolar 2017 – 2018  Clasa a XI-a

· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de trei ore.
SUBIECTUL I (50 de puncte)
Citeşte următorul fragment:
Copilăria noastră nu a fost obișnuită. Am devenit maturi prea devreme și ne-au lipsit avântul și zburdălnicia acelei vârste. Am înțeles însă că severitatea părintelui nostru pornea din dragostea prea mare ce o avea pentru noi. În schimb căuta să ne distreze cu povești mici și poezii umoristice improvizate pe moment, ca să nu ducem preamult dorul unei vieți mai libere. Cu toate astea, deși noi nu ne-am jucat ca toți copiii, veselia și umorul domneau în casa noastră, spre mirarea străinilor care veneau să ne vadă. […]
Libertatea pe care ne-a lăsat-o de a citi orice carte din biblioteca lui ne-a făcut să cunoaștem foarte de timpuriu pe clasicii literaturii, moderni și antici. Fratele meu Luchi avea o memorie prodigioasă*. Ne întreceam să recităm pe de rost din Racine, Molière, Shakespeare. Tatii îi făcea mare plăcere să ne asculte declamând*. […]
Câteodată, în serile de vară, tata se retrăgea cu Luchi pe balconul apartamentului nostru de unde se vedea piața înflorită. Auzeam crâmpeie din discuțiile lor despre cer și stele, despre timp și nesfârșit, viață și înțelepciune,
literatură și artă. Tata îl prețuia pe Luchi pentru inteligența, erudiția și simțul lui critic desăvârșit. Dragostea care i-a legat nu a fost tulburată niciodată nici de cea mai mică neînțelegere. […]
Raporturile tatii cu fiul lui mai mare, fratele meu vitreg Matei, au fost mereu încordate. Matei a făcut împreunăcu noi lunga călătorie care a precedat plecarea noastră definitivă din țară și a locuit cu noi la Berlin unde fusese adus să urmeze dreptul. Dar când tata a descoperit că nu frecventa cursurile, ci hoinărea prin oraș, admirând pomii seculari din Tiergarten, s-a supărat cumplit și l-a expediat urgent la București, înscriindu-l la Universitate acolo.
Matei nu avea nimic din generozitatea sufletească a tatii. Era disprețuitor, amar, plin de morgă* și mai ales snob. Aceasta ne făcuse pe noi, frații mai mici, să-l botezăm „domnul conte” și să râdem de aerele ce și le dădea. Râdea și el, dar cu atâta superioritate, încât parcă tot el ieșea învingător. Era rece și distant cu tata. Nu-i înțelegeanici talentul, nici firea, precum nici tata nu făcea haz de părerile lui. Matei era refractar la orice sfat și apreciere a tatii asupra părerilor și convingerilor lui. […]
A fost totuși un moment când s-au apropiat. Aflând că Matei s-a îmbolnăvit de pojar, tata a plecat urgent la București. Când s-a întors la Berlin, a desfăcut plicul pe care Matei i-l dăduse pe peronul gării și a citit cele treisprezece sonete scrise de fiul răzvrătit. Ne-a citit și nouă versurile, cu ochii înlăcrămați. Erau atât de frumoase, cizelate în cel mai prețios metal! „Nenorocitul, spunea tata, cât i-am spus să nu se apuce de literatură! L-am sfătuit să facă orice meserie, numai pe asta nu; e cea mai trudnică. Dar acum s-a molipsit și nu mai pot să-l scap!” În fond, era totuși fericit și, uitând de trecut, a plecat, chiar a doua zi, din nou în țară să se ocupe de publicarea sonetelor, care au și apărut în Viața românească. Când s-a întors la Berlin, l-a adus și pe Matei să-și petreacă convalescența.
Ecaterina Logadi*, Din amintirile mele despre tata, în volumul Amintiri despre Caragiale
*prodigios – ieșit din comun
*a declama – a rosti cu voce tare, cu ton și cu gesturi adecvate, un text literar (în versuri)
*morgă – atitudine afectată și disprețuitoare; aroganță, trufie, îngâmfare
*Ecaterina Logadi – fiica lui I. L. Caragiale
A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre cerinţele de mai jos, cu privire la textul dat.
1. Indică sensul secvenței aerele ce și le dădea, din al cincilea paragraf al textului dat. 6 puncte
2. Menționează prenumele copiilor lui I.L.Caragiale. 6 puncte
3. Precizează două domenii ale cunoașterii pe care le abordează în discuțiile lor Luchi și tatăl lui, desprinse din secvența despre cer și stele, despre timp și nesfârșit, viață și înțelepciune, literatură. 6 puncte
4. Explică motivul pentru care Matei ajunge să studieze la Universitatea din București. 6 puncte
5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, viziunea lui I. L. Caragiale despre profesia de scriitor, așa cum se desprinde din textul dat. 6 puncte
B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă libertatea de a alege trebuie să fie cultivată sau nu încă din copilărie, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din textul Din amintirile mele despre tata de Ecaterina Logadi, cât și la experiența culturală/personală. 20 de puncte
În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere:
– formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte
– utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.
SUBIECTUL al II-lea (10 puncte)
Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, rolul notațiilor autorului din fragmentul de mai jos.
ACTUL II
(Teatrul reprezintă sala tronului lui Papură-Împărat… Vasuri mari cu plante acvatice sunt așezate în colțuri. ..un tron mare de aur în stânga, alt tron mai mic alături, spre public… o ușă în stânga, ce duce înapartamentul împărătesei… în dreapta, uși mari… în fundal, arcade lungi și înalte, ce se deschid pe terasă,
deasupra grădinei.)
SCENA I
PEPELEA (se ivește cu sfială pe terasă, apoi intră în scenă): Nu mă vede nime? M-am furișat prin grădina împărătească, doar oi zări pe Sânziana… dar toate ferestrele palatului sunt închise… Ce bogății… Ce locaș fărmecător!… Bine m-aș deprinde a trăi aice… alăturea cu fata împăratului. Dacă m-ar ajuta Zâna-Lacului să mi se împlinească dorul… Ian să-mi încerc norocul, sunând din fluierul ăsta!… Să vedem ce poate el!… (Privind f luierul, cântă.)
Vasile Alecsandri, Sânziana și Pepelea
Notă
Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare –1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică
Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinți particularităţi ale unei nuvele studiate.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea nuvelei studiate într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– comentarea a două secvențe relevante pentru tema nuvelei studiate;
– analiza a două elemente de structură, de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru nuvela studiată (de exemplu: acțiune, conflict, relaţii temporale și spațiale, incipit, final, tehnici narative, instanțele comunicării narative, perspectivă narativă, registre stilistice, limbaj etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şisă dezvolte subiectul propus.

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui text poetic studiat, aparţinând lui Mihai Eminescu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-un curent cultural/literar;
– prezentarea modului în care tema se reflectă în textul poetic studiat, prin comentarea a două imagini sau idei poetice;
– analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).
Notă
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină,
lizibilitatea – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Citiți și:

BAC 2018. Cum se punctează răspunsurile la română, clasa a XI-a