BAC 2017. Subiectul la română, uman şi pedagogic – clasa a XII-a

Citiţi şi:

BAC 2017. Subiectul la română, real şi tehnologic – clasa a XII-a

Subiectele probei la Limba şi literatura română din cadrul examenului naţional de Bacalaureat (a cărui simulare a început astăzi, atât pentru elevii de clasa a XII-a/a XIII-a, cât şi pentru cei de-a XI-a) sunt diferenţiate după filiera şi profilul liceului, unele pentru real, tehnologic şi vocaţional (cu excepţia pedagogicului), iar altele pentru uman şi pedagogic.
Pe acestea le aveţi mai jos, ca şi baremul de evaluare şi de notare:

Ministerul Educaţiei Naţionale   Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat naţional 2017 Proba E. a) Limba şi literatura română
Clasa a XII-a
Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citeşte următorul text:
Om are nevoie de om în lumea aceasta, şi nimeni nu e nici atât de bogat şi de puternic ca să n-aibă trebuinţă de alţii, nici atât de sărac şi de slab ca să nu poată ajuta pe alţii. Dureri şi bucurii trec din om în om. Baciu, om bogat şi harnic, chibzuit la vorbă şi pricepător în ale lui, era cunoscut în toate satele de dimpregiur. Ar fi putut să trăiască tignit. Ştiind însă că ochiul stăpânului îngraşă vita, el nu se bizuia în slugile lui, ci alerga de dimineaţa până seara, ca toate să le vadă şi să le ţie în bună rânduială. Deşi era un om de inimă şi gata de a le sări altora într-ajutor, grijile cele multe îl făceau adeseori supărăcios şi pripit, şi nu o dată îl fericea pe vecinul său Andrei, care, fiind sărac, avea mai puţine griji şi astfel mai puţine supărări.
Nu o dată, întorcându-se de la lucru, Baciu l-a văzut pe Andrei şezând liniştit pe prispa casei lui. Era parcă toate bogăţiile lumii ar fi ale lui. El era cu toate acestea sărac şi mai avea şi opt copii, dintre care singur Gheorghe era mai mare; acesta, însă, era dus de mai mulţi ani, nimeni nu ştia pe unde, şi părinţii lui nu aveau niciun ajutor de la dânsul.
Sosise iarna, o iarnă geroasă şi grea.
Floarea, nevasta lui Andrei, rupea gardul, ca să încălzească casa, şi plângea mereu fiindcă n-avea ce să le pună copiilor pe masă. Ar fi muncit, sărmana, cât a ţinut vara, ca să mai aducă şi ea câte ceva la casă, dar n-o lăsau nici mititeii, care nu puteau să rămâie singuri acasă. Iar Andrei trăia de azi pe mâne şi nu se mai gândea la nimic; îşi pierduse voia de toate şi nu mai căuta de lucru.
Acum, în sfârşit, văzând-o cum plânge azi şi plânge mâne, şi plânge mereu, el îşi luă inima-n dinţi şi plecă la Baciu, ca să se împrumute de la dânsul până la primăvară cu un sac de porumb. Îl ştia om bun şi nici nu putea să-i treacă prin minte gândul că-l va lăsa să iasă nemângâiat din casa lui.
N-a nimerit însă în ceas bun.
Era mare gălăgie în casa lui Baciu.
Ioan Slavici, Vecinii
Scrie pe foaia de examen răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la text:
1. Notează câte un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor sosise şi fiindcă. 2 puncte
2. Explică rolul virgulelor din secvența Floarea, nevasta lui Andrei, rupea gardul. 2 puncte
3. Construieşte un enunţ în care să ilustrezi sensul conotativ al substantivului copil. 2 puncte
4. Transcrie, din textul dat, două secvenţe care conturează dimensiunea spaţială. 4 puncte
5. Precizează două motive literare prezente în textul dat. 4 puncte
6. Menţionează tipul de perspectivă narativă din textul dat. 4 puncte
7. Prezintă rolul verbelor la timpul imperfect în textul dat. 4 puncte
8. Ilustrează, cu câte un exemplu din textul dat, două trăsături ale genului epic. 4 puncte
9. Comentează, în 60 – 100 de cuvinte, următoarea secvenţă din text: Baciu, om bogat şi harnic, chibzuit la vorbă şi pricepător în ale lui, era cunoscut în toate satele de dimpregiur. Ar fi putut să trăiască tihnit. Ştiind însă că ochiul stăpânului îngraşă vita, el nu se bizuia în slugile lui, ci alerga de dimineaţa până seara ca toate să le vadă şi să le ţie în bună rânduială. Deşi era un om de
inimă şi gata de a le sări altora într-ajutor, grijile cele multe îl făceau adeseori supărăcios şi pripit, şi nu o dată îl fericea pe vecinul său Andrei, care, fiind sărac, avea mai puţine griji şi astfel mai puţine supărări. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Scrie un text de tip argumentativ de 150 – 300 de cuvinte despre rolul mass-mediei în promovarea evenimentelor culturale.
În elaborarea textului de tip argumentativ, trebuie:
− să respecţi structura discursului de tip argumentativ: formularea ideilor în scris, utilizarea mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri; 8 puncte
− să ai conţinutul adecvat argumentării pe tema dată: formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente
adecvate ipotezei, formularea unei concluzii pertinente; 16 puncte
− să respecţi normele limbii literare (registrul stilistic adecvat, normele de exprimare, de ortografie şi de punctuaţie) şi precizarea privind numărul de cuvinte. 6 puncte
Notă! În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu problematica pusă în discuţie.
Nu sunt obligatorii exemple din opere literare.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Redactează un eseu de 600 – 900 de cuvinte în care să prezinţi tema şi viziunea despre lume într-un text poetic studiat, aparținând lui Ion Barbu.
În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere:
– evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică;
– prezentarea o două imagini/idei poetice din textul poetic studiat, relevante pentru tema şi viziunea despre lume;
– ilustrarea a patru elemente de compoziţie şi de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema şi viziunea despre lume (imaginar poetic, titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, motiv poetic, laitmotiv, figuri semantice/tropi etc.);
– susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat.
Notă!
Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere.
Pentru conţinutul eseului vei primi 16 puncte (câte 4 puncte pentru fiecare cerinţă/reper).
Pentru redactarea eseului vei primi 14 puncte (organizarea ideilor în scris – 3 puncte; abilităţi de analiză şi argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; aşezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct; respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
· Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obţinut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. câte 1 punct pentru notarea oricărui sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor date (de exemplu: sosise – venise; fiindcă – deoarece) 2 x 1 p. = 2 puncte
2. explicarea rolului virgulelor din secvenţa indicată (izolează o apoziție) 2 puncte
3. construirea oricărui enunţ care ilustrează sensul conotativ al substantivului indicat (de exemplu: Ce copil ai fost când ai luat această decizie!) 2 puncte
4. câte 2 puncte pentru transcrierea oricăror două secvenţe care conturează dimensiunea spaţială (de exemplu: în toate satele de dimpregiur; pe prispa casei lui) 2 x 2 p. = 4 puncte
5. câte 2 puncte pentru precizarea oricăror două motive literare prezente în textul dat (de exemplu: bogăția, împrumutul) 2 x 2 p. = 4 puncte
6. menţionarea tipului de perspectivă narativă din textul dat (perspectivă narativă de tip obiectiv) 4 puncte
7. prezentarea rolului verbelor la timpul imperfect în textul dat: prezentare adecvată şi nuanţată – 4 p.; prezentare schematică, ezitantă – 2 p. 4 puncte
8. – câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două trăsături ale genului epic prezente în textul dat (de exemplu: prezenţa instanţelor comunicării narative – narator, personaje; folosirea naraţiunii ca mod de expunere) 2 x 1 p. = 2 puncte
– câte 1 punct pentru ilustrarea, cu câte un exemplu din textul dat, a fiecăreia dintre cele două trăsături menţionate 2 x 1 p. = 2 puncte
9. – comentarea secvenţei citate: comentare adecvată şi nuanţată – 3 p.; comentare schematică, ezitantă – 2 p.; încercare de comentare – 1 p. 3 puncte
– respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
– structura discursului de tip argumentativ:
· formulare adecvată a ideilor în scris: text clar organizat, coerent, cu echilibru între componente – 4 p.; text parţial organizat, fără echilibru între componente – 2 p. 4 puncte
· utilizare adecvată a mijloacelor lingvistice utile exprimării unei aprecieri (de exemplu: verbe de opinie, adverbe/locuţiuni adverbiale de mod folosite ca indici ai subiectivităţii evaluative, conjuncţii/locuţiuni conjuncţionale cu rol argumentativ, utilizate pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, final, concluziv etc., conectori argumentativi): utilizare adecvată – 4 p.; utilizare parţial adecvată – 2 p. 4 puncte
– conţinutul argumentării:
· formularea ipotezei/a propriei opinii faţă de problematica propusă 2 puncte
· câte 3 puncte pentru enunţarea fiecăruia dintre cele două argumente adecvate ipotezei 2 x 3 p. = 6 puncte
· câte 3 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 3 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 3 p. = 6 puncte
· formularea unei concluzii pertinente 2 puncte
– respectarea normelor limbii literare şi a precizării privind numărul de cuvinte:
· registrul stilistic adecvat cerinţei 1 punct
· respectarea normelor de exprimare (0-1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
· respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0-1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 2 p.; 2 greşeli – 1 p.; 3 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte
· respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
Notă!
În vederea acordării punctajului, textul trebuie să fie în concordanţă cu problematica pusă în discuţie.
Nu sunt obligatorii exemple din opere literare.
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Conţinut – 16 puncte
– câte 2 puncte pentru evidenţierea oricăror două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică: prezentare adecvată şi nuanţată – 2 p.; prezentare schematică sau superficială – 1 p. 2 x 2 p. = 4 puncte
– prezentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema şi viziunea despre lume din textul poetic studiat 4 puncte
· menţionarea temei şi a viziunii despre lume – 1 p.
· ilustrarea temei şi a viziunii despre lume prin două imagini/idei poetice comentate – 3 p.; ilustrarea printr-o imagine/idee poetică – 2 p.; simpla citare a unor versuri, fără comentarea lor – 1 p.
− câte 1 punct pentru ilustrarea oricăror patru elemente de compoziţie şi de limbaj ale textului poetic studiat, semnificative pentru tema şi viziunea despre lume 4 x 1 p. = 4 puncte
− susţinerea unei opinii despre modul în care tema şi viziunea despre lume se reflectă în textul poetic studiat: susţinere adecvată şi nuanţată – 4 p.; încercare de susţinere sau schematism – 2 p.; simplă formulare a opiniei – 1 p. 4 puncte
Redactare – 14 puncte
− organizarea ideilor în scris 3 puncte
· text clar, organizat, coerent, cu echilibru între introducere, cuprins şi încheiere, în care construcţia paragrafelor subliniază ideile în succesiune logică – 3 p.
· text parţial organizat, cu dezechilibru între componente, în care construcţia paragrafelor nu subliniază ideile în succesiune logică – 2 p.
· text vag organizat, fără evidenţierea trecerii de la o idee la alta – 1 p.
− abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte
· relaţie adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente convingătoare, formulare de judecăţi de valoare relevante – 3 p.
· relaţie parţial adecvată între idee şi argument, utilizare de argumente insuficient de convingătoare, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 p.
· relaţie nerelevantă între idee şi argument, schematism – 1 p.
− utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte
− ortografia (0-1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
− punctuaţia (0-1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte
− aşezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct
− respectarea precizării privind numărul de cuvinte 1 punct
În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 600 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Citiţi şi:

Evaluarea Naţională 2017. Subiecte nu tocmai pe placul elevilor, la proba de română