BAC 2017. PCR, URSS, reforma Educației și autonomii locale, la istoria de clasa a XII-a

Elevii din clasele terminale ale liceului și, pentru cel de-al patrulea an, cei din clasele a XI-a au susținut astăzi proba obligatorie din profilul liceului (matematică sau istorie), din cadrul simulării examenului de bacalaureat. Subiectele la istorie au fost diferențiate doar pe clase, în schimb cele la matematică sunt și după profiluri, filieră și specializări.

Citiți și:

BAC 2017. Subiectele la matematică, pentru a XII-a și a XI-a

Aveți mai jos subiectele la istorie, primite de către cei de clasa a a XII-a, precum și baremul de evaluare și de notare:

Ministerul Educaţiei Naţionale      Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat național 2017 Proba E. c) Istorie
Simulare pentru clasa a XII-a
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările; – profil sportiv, toate specializările; – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; – profil teologic, toate specializările.
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „La 22 aprilie 1964, plenara lărgită a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român adoptă Declaraţia cu privire la poziţia P.M.R. în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, prin care comuniştii români, profitând de disensiunile grave dintre partidul comunist din Uniunea Sovietică şi cel din R. P. Chineză, încearcă să se emancipeze de sub tutela sovietică. Această nouă atitudine impune însă schimbarea Constituţiei Republicii Populare Române din 24 septembrie 1952, care consacra în textul ei dependenţa României de U.R.S.S. De aceea, se fac alegeri la 7 martie 1965 pentru Marea Adunare Naţională, care adoptă la 21 august 1965 o nouă constituţie, ce proclamă […] «Republica Socialistă România» (art.1), considerând că s-a ajuns la un înalt stadiu de dezvoltare în drumul spre comunism, cu o economie socialistă (art.5), cu o proprietate socialistă (art.6), ca bază a oricărei proprietăţi, şi cu monopolul statului asupra comerţului exterior (art.8).
Pentru a se sublinia independenţa ţării, se renunţă la menţionarea Uniunii Sovietice în Constituţie […]. Rolul conducător al Partidului Comunist este reliefat şi mai pregnant, el apărând acum printre principiile călăuzitoare ale Constituţiei, făcând obiectul unui articol special chiar la începutul ei: «Art.3. – În Republica Socialistă România, forţa politică conducătoare a întregii societăţi
este Partidul Comunist Român»”.
(E. Focşeneanu, Istoria constituţională a României (1859-1991))
B. „Constituţia URSS din 1977 pune un accent mai mare pe unitate: «URSS […] leagă toate naţiunile şi etniile în vederea edificării în comun a comunismului» (art.70). Acelaşi articol precizează că «URSS este un stat multinaţional federal unit…», într-adevăr orice grupare care prezintă caracteristici etnice care-i sunt proprii […] are un statut particular recunoscut de Uniune. […]
Constituţia menţine atribuţiile statului. În aparenţă este vorba de o repartizare a puterii între popor, stat şi partid. Poporul, «veritabilul deţinător al puterii» (art.2) alege Sovietul Suprem cu două Camere: Sovietul Uniunii (767 deputaţi) şi Sovietul Naţionalităţilor (750 deputaţi). Statul care este expresia voinţei sociale îşi exercită autoritatea graţie unui guvern şi a numeroase organisme reprezentative. Partidul «care există pentru popor şi în serviciul poporului» (art.6, cap.III) este în egală măsură forţa care «conduce şi orientează societatea sovietică» (art.6). El este însărcinat să definească marile orientări politice şi economice, să controleze aparatul de stat şi instituţiile economice şi sociale […]”.
(P. Milza, S. Berstein, Istoria secolului XX)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi o formațiune politică precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informaţie referitoare la Sovietul Suprem. 2 puncte
3. Menţionaţi câte o lege fundamentală precizată în sursa A, respectiv în sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că statul are un caracter multinaţional. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două practici politice democratice utilizate în Europa, în secolul al XX-lea. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între ideologiile specifice regimurilor totalitare din Europa, în secolul al XX-lea. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Lovitura de stat […], de la 2/14 mai 1864, a netezit drumul de punere rapidă în aplicare a reformelor […] economice și sociale. Pivotul a fost așa-numita lege rurală, decretată la 14/26 august 1864, prin care se instituia o mare reîmpărțire a pământului. Ea recunoștea drepturile depline de proprietate ale clăcașilor asupra pământului pe care îl aveau conform prevederilor legale anterioare, care le alocaseră suprafețe agrare pe baza numărului de animale de tracțiune, adică de capacitatea de producție a fiecărui țăran. Acei țărani care încă nu dețineau suprafața de pământ la care aveau dreptul urmau să primească un supliment, dar […] cei de la sate ale căror ocupații nu erau legate de agricultură și care nu făcuseră clacă primeau doar de o casă și o grădină. Legea limita, de asemenea, suprafața de pământ disponibilă țăranilor la două treimi din moșia proprietarului. Pădurile, element esențial al bunăstării economice a multor gospodării, nu
intrau în aceste calcule. Legea mai desființa […] dări și obligații în muncă pe care țăranii le aveau de secole față de moșieri. […] După reformă, moșierii, împreună cu statul încă mai dețineau aproximativ 70% din suprafața arabilă și pășuni, în timp ce proprietatea țărănească […] reprezenta cam 30%. […]
[Alexandru Ioan] Cuza a făurit planuri ambiţioase de înzestrare a noului stat cu instituţii moderne. El a acordat o atenţie deosebită sistemului juridic, pe care era nerăbdător să-l reorganizeze în conformitate cu nevoile unui stat european. Demnă de semnalat a fost promulgarea unui nou Cod civil în 1864, care asigura individului libertăţi personale, garanta egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legii şi apăra proprietatea privată. În scopul formării unei populaţii informate şi productive, el a propus ca învăţământul să fie accesibil tuturor claselor
sociale […]. În acest sens, a promulgat legea învăţământului general din 1864, care reglementa instruirea la toate nivelurile, acordând o atenţie particulară învăţământului primar prin stabilirea principiului de gratuitate şi obligativitate a acestuia”.
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K.Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi conducătorul statului român precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi, din sursa dată, actul legislativ prin care se urmărea reorganizarea sistemului juridic și anul promulgării acestui act. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la „legea învăţământului general‟. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la legea rurală, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia un proiect politic elaborat în perioada 1801-1858 a contribuit la constituirea statului român modern. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre autonomii locale și instituții centrale în spațiul românesc (secolele al IX-lea – al XVIII-lea), având în vedere:
– menţionarea a două autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XI-lea;
– menționarea a două caracteristici ale autonomiilor locale din spațiul românesc, în secolul al XIII-lea;
– precizarea unui stat medieval din spațiul românesc extracarpatic și prezentarea unei instituții centrale a acestuia în secolele al XIV-lea – al XVI-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții centrale din spațiul românesc în secolul al XVIII-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
· Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea oricărei formațiuni politice precizate în sursa A
2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informaţii referitoare la Sovietul Suprem
3. câte 3 puncte pentru menţionarea fiecărei legi fundamentale precizate în sursa A, respectiv în sursa B (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei care susţine că statul are un caracter multinaţional
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
6. câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două practici politice democratice utilizate în Europa, în secolul al XX-lea (1px2=2p)
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei practici politice menţionate (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între ideologiile specifice regimurilortotalitare din Europa, în secolul al XX-lea
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea conducătorului statului român precizat în sursa dată
2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menţionarea actului legislativ prin care se urmărea reorganizarea sistemului juridic și a anului promulgării acestui act (3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la „legea învăţământului general‟ (3px2=6p)
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la legea rurală; câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat (3px2=6p)
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
– câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două autonomii locale atestate în spațiul românesc, în secolele al IX-lea – al XI-lea (3px2=6 p)
– câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale autonomiilor locale din spațiul românesc, în secolul al XIII-lea (3px2=6 p)
– 2 puncte pentru precizarea oricărui stat medieval din spațiul românesc extracarpatic 2 puncte pentru menţionarea oricărei instituții centrale a statului precizat, în secolele al XIV-lea – al XVI-lea; 3 puncte pentru prezentarea instituției centrale menționate, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
instituția centrală menţionată
– 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la evoluția unei instituții centrale din spațiul românesc în secolul al XVIII-lea
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu