BAC 2017. Mussolini și Uniunea Europeană, la istoria de clasa a XI-a

Pentru cel de-al patrulea an consecutiv, şi elevii din clasele a XI-a au susținut astăzi proba obligatorie din profilul liceului (matematică sau istorie), din cadrul simulării examenului de bacalaureat. Subiectele la istorie sunt fost diferențiate doar pe nivel de clase.

Vi le prezentăm mai jos pe cele la istorie – clasa a XI-a și baremul de evaluare și de notare:

Ministerul Educaţiei Naţionale    Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat naţional 2017 Proba E. c) Istorie
Simulare pentru clasa a XI-a
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările; – profil sportiv, toate specializările; – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator,
instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; – profil teologic, toate specializările.
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „[În Italia] muncitorii îşi reiau lucrul în toamna lui 1920 şi în acel moment de acalmie, cu dorinţa de a declanşa o mişcarea fascistă ia avânt. Aceasta fusese
fondată în martie 1919, la Milano, de Benito Mussolini, un fost socialist care fusese exclus din partid în 1914 pentru că propovăduise intrarea Italiei în război […]. La începuturile sale, mişcarea este formată în primul rând din foşti combatanţi, din tineri ofiţeri şi din soldaţi ai trupelor de elită recent demobilizaţi şi pe care reîntoarcerea la viaţa civilă îi lasă dezorientaţi şi adeseori fără
ocupaţie. […] Ideologia şi programul mişcării sunt încă foarte neclare. Acestea constituie un amestec de teze împrumutate de la mişcarea naţionalistă şi de la sindicalismul revoluţionar, cu o puternică doză de demagogie menită să-i reunească pe toţi cei care aruncă pe umerii regimului responsabilitatea greutăţilor cu care se confruntă. Până în toamna anului 1920, fascismul îşi păstrează caracterul de grupare destul de mică.
Abia odată cu regresul marelui val revoluţionar acesta ia avânt, susţinut de subvenţiile marilor proprietari agrari şi ale anumitor medii industriale, pentru care el va reprezenta curând un instrument de teroare antirevoluţionară”. (S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei)
B. „Patru principii esenţiale domină structura regimului lui Mussolini. În primul rând […] care reprezintă totul, pe când cetăţeanul nu înseamnă nimic […] În al doilea rând, simbolizat prin formula lapidară: Pentru a pune în aplicare formula, instituţiile tradiţionale sunt golite de conţinutul lor (monarhia redusă la rolul de reprezentare, Senatul populat de fascişti) sau suprimate, precum Camera
Deputaţilor, care este înlocuită, în octombrie 1938, de Camera fasciştilor şi de corporaţii, în timp ce toată puterea este concentrată în mâinile Ducelui, simultan şef al guvernului, ministru al corporaţiilor şi şeful armatelor. În al treilea rând, identificat cu statul. […] În fine, prin presă […], prin radio, prin cinema şi prin afişe regimul se străduieşte să suprime orice spirit critic ca să facă din fiecare cetăţean un soldat perfect al fascismului, gata să asigure, ridicând Italia pe primul loc al puterilor europene”. (P. Thibault, Istoria universală)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi o instituție politică precizată în sursa B. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa A, o informație referitoare la membrii mișcării fasciste. 2 puncte
3. Menţionaţi liderul politic și spațiul istoric la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că programul mișcării fasciste este neclar. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două regimuri politice din Europa contemporană, în afara celui la care se referă sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a unei alte forme de organizare statală din Europa
contemporană, în afara celei la care se referă sursa B. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Articolul 2
[…] (2) Uniunea oferă cetăţenilor săi un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, fără frontiere interne, în interiorul căruia este asigurată libera circulaţie a persoanelor, în corelare cu măsuri adecvate privind controlul la frontierele externe, dreptul de azil, imigrarea, precum şi prevenirea criminalităţii şi
combaterea acestui fenomen.
(3) Uniunea instituie o piaţă internă. Aceasta acţionează pentru dezvoltarea durabilă a Europei, întemeiată pe o creştere economică echilibrată şi pe stabilitatea preţurilor, pe o economie socială de piaţă cu grad ridicat de competitivitate […] precum şi pe un nivel înalt de protecţie şi de îmbunătăţire
a calităţii mediului. […]
Articolul 6
(1) Uniunea recunoaşte drepturile, libertăţile şi principiile prevăzute în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene […], astfel cum a fost adaptată la 12 decembrie 2007, la Strasbourg, care are aceeaşi valoare juridică cu cea a tratatelor. […]
TITLUL II
Articolul 8
În toate activităţile sale, Uniunea respectă principiul egalităţii cetăţenilor săi, care beneficiază de o atenţie egală din partea instituţiilor, organelor, oficiilor şi agenţiilor sale. Este cetăţean al Uniunii orice
persoană care are cetăţenia unui stat membru. Cetăţenia Uniunii se adaugă cetăţeniei naţionale şi nu o înlocuieşte pe aceasta.
Articolul 8A
[…] (2) Cetăţenii sunt reprezentaţi direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European. Statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de şefii lor de stat sau de guvern şi în Consiliu de guvernele lor, care la rândul lor răspund în mod democratic fie în faţa parlamentelor naţionale, fie în faţa cetăţenilor lor.
(3) Orice cetăţean are dreptul de a participa la viaţa democratică a Uniunii. Deciziile se iau în mod cât mai deschis şi la un nivel cât mai apropiat posibil de cetăţean‟.  (Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea Europeană şi a Tratatului de instituire a Comunităţii Europene, 2007)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi documentul de la Strasbourg, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi două instituții ale Uniunii Europene, precizate în sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la piața internă a Uniunii Europene. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la cetățenii Uniunii Europene, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia procesul de integrare este specific Europei în a doua jumătate a secolului al XX-lea. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre România și Europa în perioada contemporană, având în vedere:
– prezentarea unei caracteristici a culturii române din perioada contemporană;
– menţionarea a două cauze ale dezvoltării tehnologiei și a două consecințe ale acestui fapt pentru viața cotidiană din Europa postbelică;
– precizarea unui aspect referitor la economia rurală din România, în perioada postbelică;
– formularea unui punct de vedere referitor la economia urbană în România postbelică şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
· Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât celeprecizate explicit în barem.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea oricărei instituții politice precizate în sursa B
2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa A, a oricărei informații referitoare la membrii mișcării fasciste
3. câte 3 puncte pentru menţionarea liderului politic și a spațiului istoric, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei A, corespunzătoare sursei care susţine că programul mișcării fasciste este neclar
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
6. câte 1 punct pentru menţionarea oricăror alte două regimuri politice din Europa contemporană, în afara celui la care se referă sursele date (1px2=2p)
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui regim politic menţionat (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a unei alte forme de organizare statală din Europa contemporană, în afara celei la care se referă sursa B
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea documentului de la Strasbourg, precizat în sursa dată
2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menţionarea fiecăreia dintre cele două instituții ale Uniunii Europene, precizate în sursa dată (3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la piața internă a Uniunii Europene (3px2=6p)
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la cetățenii Uniunii Europene
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat (3px2=6p)
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
– 2 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a culturii române din perioada contemporană
3 puncte pentru prezentarea caracteristicii menţionate, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu referitor la caracteristica menţionată
– câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două cauze ale dezvoltării tehnologiei și a oricăror două consecințe ale acestui fapt pentru viața cotidiană din Europa postbelică (3px4=12 p)
– 2 puncte pentru precizarea oricărui aspect referitor la economia rurală din România, în perioada postbelică
– 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la economia urbană în România postbelică
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu