BAC 2016. Subiectul şi baremul la istorie, pentru clasa a XI-a

Pentru cel de-al treilea an consecutiv, şi elevii din clasele a XI-a au susținut astăzi proba obligatorie din profilul liceului (matematică sau istorie), din cadrul simulării examenului de bacalaureat. Subiectele la istorie sunt fost diferențiate doar pe clase. Vi le prezentăm mai jos pe cele la istorie – clasa a XI-a.

Citiţi şi:

BAC 2016. AICI Subiectele la matematică şi rezolvarea lor

BAC 2016. Subiectul şi baremul la istorie, clasa a XII-a

Ministerul Educaţiei Naționale şi Cercetării Ştiinţifice Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Examenul de bacalaureat național 2016
Proba E. c) Istorie Simulare pentru clasa a XI-a
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările; – profil sportiv, toate specializările; – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; – profil teologic, toate specializările.
 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.

SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Imediat după eşecul Comunităţii Europene de Apărare, construcţia europeană pare să se fi împotmolit. Toate eforturile autorităţilor supranaţionale au eşuat cu excepţia «Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului» care, nici ea nu are partizani. În Franţa, valul de naţionalism care coincide cu prima etapă a războiului din Algeria, este puţin propice relansării construcţiei europene. În Anglia majoritatea populaţiei rămâne ostilă ideii de supranaţionalism. Doar în Italia, în Germania şi în cele trei ţări ale Beneluxului partizanii unei Europe în care fiecare partener să accepte renunţarea la o parte a suveranităţii sale sunt mai numeroşi şi mai influenţi, dar nu
suficienţi totuşi pentru a învinge indiferența populaţiei. Cu toate acestea, de la sfârşitul lui 1954, deci imediat după respingerea proiectului armatei europene de către parlamentarii francezi, mici grupuri de europeni convinşi, în fruntea cărora figurează Jean Monnet şi prietenii săi, ca şi conducătorii Beneluxului, vor relansa proiectul comunitar fundamentat pe problemele foarte concrete ale integrării economice.” (S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei)
B. „[…] Un nou impuls a fost dat integrării europene de propunerea lui Jacques Delors,
Preşedinte al Comisiei din ianuarie 1985 […]. Era vorba de a defini […] un obiectiv mobilizator – mai precis realizarea unei «mari pieţe comune» – şi de a fixa date pentru a-l pune în practică, limita maximă fiind sfârşitul anului 1992. Prezentat şi discutat în Consiliile europene de la Bruxelles şi de la Milano în martie şi iunie 1985, proiectul a dus la redactarea unui text […] care a fost adoptat […] în decembrie 1985. Acest «Act unic» european, care va fi ratificat fără dificultate de parlamentele naţionale şi va intra în vigoare pe 1 iulie 1987, instituţionalizează Consiliul European devenit […] adevăratul organ de conducere al Comunităţii Economice Europene, generalizează în cadrul acestuia votul prin majoritate în drept (unanimitatea rămânând regulă doar pentru problemele de securitate a locurilor de muncă şi de sănătate) şi măreşte prerogativele Parlamentului. […] Statele
semnatare se angajează să-şi convoace regulat miniştrii Afacerilor Externe ca să găsească un
consens în ceea ce priveşte politica externă şi ca să evite orice acţiune sau luare de poziţie care ar putea dăuna Comunităţii […] în relaţiile internaţionale sau în cadrul organizaţiilor internaţionale.” (S. Berstein, P. Milza, Istoria Europei)

Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi personalitatea politică precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la „Actul Unic‟. 2 puncte
3. Menționaţi din sursa A, respectiv din sursa B, câte o organizație internațională. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că proiectul constituirii unei armate europene a fost respins. 3 puncte
5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două fapte istorice desfășurate în cadrul procesului de integrare din Europa contemporană, în afara celor din sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a diversității în Europa contemporană. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:

„Odată cu înființarea Republicii, puteau fi puse bazele statului totalitar. Primul pas era înregimentarea României din punct de vedere militar în blocul sovietic. Acest lucru s-a înfăptuit la 4 februarie 1948 printr-un tratat de prietenie, colaborare și ajutor reciproc între România și Uniunea Sovietică și s-a bazat pe ideea unei apărări comune împotriva «Germaniei sau oricărei alte puteri care ar putea fi asociată cu Germania, fie direct, fie în alt mod». Semnificația deplină a acestui articol a fost explicată de către V. M. Molotov, ministrul de externe sovietic, care a spus că tratatul era «deosebit de important acum, când instigatorii unui nou război din lagărul imperialist se străduiesc să creeze blocuri politice și militare îndreptate împotriva statelor democrate». Regimul se asigurase pe plan extern. Al doilea pas către totalitarism a fost consolidarea partidului unic de masă […]. Un al treilea pas în impunerea modelului totalitar sovietic în România a fost adoptarea Constituţiei Republicii Populare Române în aprilie 1948 […]. Constituţia prelua tiparele constituţiei sovietice din 1936.
Parlamentul, numit Marea Adunare Naţională, avea o singură cameră […]. Un prezidiu, compus dintr-un preşedinte, un secretar şi 17 membri, acţiona în numele Adunării când aceasta nu se afla în sesiune, ceea ce se întâmpla destul de des, în timp ce Consiliul de Miniştri era organismul executiv suprem. Toate acestea se aflau, desigur, supuse autorităţii Partidului Comunist.”
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)

Pornind de la această sursă, răspundeți la următoarele cerințe:
1. Numiți un spațiu istoric precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizați secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menționați formațiunea politică și forma de organizare a statului, precizate în sursa dată.
6 puncte
4. Menționați, din sursa dată, două informații referitoare la tratatul din 1948. 6 puncte
5. Formulați, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la Constituția din 1948, susținându-l cu două informații selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia viața politică din perioada contemporană se caracterizează prin existența regimurilor democratice. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre lumea postbelică, având în vedere:
– menționarea a două caracteristici ale vieții publice din lumea postbelică;
– menționarea a două aspecte referitoare la ocupații și statute profesionale în societatea postbelică;
– prezentarea unei trăsături a economiei din România postbelică;
– precizarea unui aspect referitor la cultura română din perioada postbelică;
– formularea unui punct de vedere referitor la rolul științei şi tehnologiei în societatea postbelică şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
Simulare pentru clasa a XI-a
· Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea personalității politice precizate în sursa A
2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informații referitoare la „Actul Unic‟
3. câte 3 puncte pentru menţionarea din sursa A, respectiv din sursa B, a fiecărei organizații internaționale (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei A, corespunzătoare sursei care susţine că proiectul constituirii unei armate europene a fost respins
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa B, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
6. câte 1 punct pentru menţionarea oricăror alte două fapte istorice desfășurate în cadrul procesului de integrare din Europa contemporană, în afara celor din sursele date (1px2=2p) câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menţionat (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a diversității în Europa contemporană
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea oricărui spațiu istoric precizat în sursa dată
2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menţionarea formațiunii politice și a formei de organizare a statului, precizate în sursa dată (3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la tratatul din 1948 (3px2=6p)
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la Constituția din 1948 câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat (3px2=6p)
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
– câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale vieții publice din lumea postbelică (3px2=6 p)
– câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două aspecte referitoare la ocupații și statute profesionale în societatea postbelică (3px2=6 p)
– 2 puncte pentru menţionarea oricărei trăsături a economiei din România postbelică
3 puncte pentru prezentarea trăsăturii menţionate, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu referitor la trăsătura menţionată
– 2 puncte pentru precizarea oricărui aspect referitor la cultura română din perioada postbelică
– 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la rolul științei şi tehnologiei în societatea postbelică
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric –prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu