BAC 2016. Subiectul şi baremul la istorie, clasa a XII-a

Elevii din clasele terminale ale liceului și, pentru cel de-al treilea an, cei din clasele a XI-a au susținut astăzi proba obligatorie din profilul liceului (matematică sau istorie), din cadrul simulării examenului de bacalaureat. Subiectele la istorie au fost diferențiate doar pe clase, în schimb cele la matematică sunt și după profiluri, filieră și specializări.

Citiţi şi:

BAC 2016. AICI Subiectele la matematică şi rezolvarea lor

BAC 2016. Subiectul şi baremul la istorie, pentru clasa a XI-a

Ministerul Educaţiei Naționale şi Cercetării Ştiinţifice Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Examenul de bacalaureat național 2016 Proba E. c) Istorie
Simulare pentru clasa a XII-a
Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările; – profil sportiv, toate specializările; – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; – profil teologic, toate specializările.
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursele de mai jos:
A. „Acordul încheiat cu Basarab i-a atras lui Carol Robert critici vehemente din partea forțelor din rândurile nobilimii care îi erau ostile și care subliniau marea putere pe care o concentrase în mâinile sale conducătorul Țării Românești. Câțiva ani mai târziu, împins de aceste forțe, regele Ungariei a încercat să suprime noul stat pentru a restaura dominația regatului său la sud de Carpați. Folosind prilejul favorabil ivit în 1330, când un corp de oaste al Țării Românești a fost înfrânt, alături de oastea țarului bulgar de la Târnovo și de tătari, la Velbujd, de către sârbi, Carol Robert a decis să întreprindă o mare campanie împotriva Țării Românești pentru a-l înlătura pe Basarab, în locul căruia intenționa să numească un dregător regal; realizarea acestui țel ar fi însemnat destrămarea statului românesc […] și readucerea teritoriilor dintre Carpați și Dunăre sub controlul regatului ungar, ca în primele decenii ale secolului al XIII-lea. În septembrie 1330, oastea ungară, în fruntea căreia se afla regele Carol Robert, a ocupat cetatea Severin și ținutul înconjurător – vechi obiect de litigiu între cele două țări – pe care le-a concedat […] unuia dintre sfetnicii săi”.
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
B. „Apariția și persistența timp de secole a două state românești în teritoriile dintre Carpații Meridionali și Orientali, Dunăre și Marea Neagră a fost precumpănitor rezultatul situației geopolitice a centrului și estului Europei […]. Întinderea spre răsărit a Țării Românești sub Basarab și sub fiul său, Nicolae Alexandru, spre gurile Dunării și la Marea Neagră […], cuprinderea de-a lungul Carpaților Orientali a unei părți însemnate a teritoriului viitoarei țări a Moldovei, părea să deschidă perspectiva constituirii unui singur stat românesc în afara lanțului carpatic. Intervenția hotărâtă a regelui Ludovic I în Moldova, cu intenția de a subordona și chiar de a domina țara, a avut drept rezultat consolidarea voievodatului românesc de la răsărit de Carpați, mai întâi sub egida Ungariei, apoi în opoziție față de ea. […] Moldova lui Bogdan și a succesorilor săi și-a apărat independența, în colaborare cu Polonia care […] și-a manifestat puternic tendința de expansiune spre Marea Neagră și gurile Dunării. Cuprinse în aria de expansiune a două forțe rivale – regatul ungar și regatul polon – Țara Românească și Moldova au evoluat ca state separate; cea dintâi în raporturi de colaborare sau antagonism cu Ungaria, cea de-a doua cu Polonia, situație care s-a consolidat tot mai mult în ultimele decenii ale secolului al XIV-lea și în secolul următor”.
(M. Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor, Istoria României)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi cetatea precizată în sursa A. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la Moldova. 2 puncte
3. Menționaţi statul medieval românesc și conducătorul acestuia, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că statele medievale românești stabilesc relații politice cu Ungaria și cu Polonia. 3 puncte
5. Scrieţi o relație cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi două fapte istorice referitoare la organizarea instituțională a spațiului medieval românesc. 6 puncte
7. Menţionaţi o caracteristică a autonomiilor locale atestate în spațiul românesc în secolele al IX-lea – al XI-lea. 4 puncte
SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Actele istorice de la 5 și 24 ianuarie 1859 au avut drept consecință instaurarea unei ordini politice noi în Principatele Române, aflate nu numai în fața procesului de unificare a structurilor lor, ci și în fața necesității […] constituirii statului nou, modern. […] În anii 1859-1861, activitatea politică a celor două țări a avut un caracter comun […]. În Moldova a fost numit prim-ministru munteanul Ion Ghica și în Țara Românească, moldoveanul Manolache Costache Epureanu […]. Guvernele, îndrumate de domnitor, acționau în același sens. […]
Desăvârșirea unității celor două țări a constituit în acești ani principalul țel al politicii Principatelor, condiție de bază pentru înfăptuirea întregii platforme de înnoiri. Odată cu străduințele ce s-au depus în acest sens pe plan extern, s-a trecut, practic, la realizarea unificării în sectoarele în care se putea realiza acest lucru. Serviciile de vămi ale celor două țări s-au contopit într-o singură direcție generală, cursul monedelor din Principate a fost unificat, administrațiile telegrafelor au fost, de asemenea, contopite. Municipalitatea și poliția din Focșani, oraș situat pe fosta graniță, au fost unificate. […] Între autoritățile celor două țări s-au stabilit legături directe, fără a se mai folosi Ministerele de Afaceri Străine. Renunțându-se la sărbătorirea celor două zile de alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, s-a fixat doar 24 ianuarie zi de sărbătoare națională. […]
Problema agrară a străbătut […] istoria Principatelor în acești ani, reprezentând, după un consul străin, «fondul tuturor preocupărilor». Țărănimea – prin deputații din Adunările ad-hoc din 1857 și prin poziția ei în 1859 – slujise mișcarea națională în nădejdea soluționării problemei agrare, obligație impusă, de altfel, clasei politice a vremii prin Convenția de la Paris. Țărănimea năzuia la eliberarea ei de obligații de tip feudal și la împroprietărire.”
(Istoria românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi domnitorul ales „la 5 și 24 ianuarie 1859‟, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi două spații istorice la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la problema agrară. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la măsurile adoptate în perioada 1859-1861 în statul român modern, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia statul român modern se consolidează în primul deceniu după 1861. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia.) 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre totalitarism în Europa și în România, având în vedere:
– menționarea a două ideologii totalitare din secolul al XX-lea și a câte unei idei
reprezentative pentru fiecare dintre aceste ideologii;
– prezentarea unei asemănări între practicile politice totalitare folosite în Europa, în prima jumătate a secolului al XX-lea;
– precizarea unei caracteristici a constituției adoptate de regimul totalitar din România, în prima jumătate a secolului al XX-lea;
– formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice specifice regimului totalitar din România, în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

· Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se acordă fracţiuni de punct.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total acordat pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea cetății precizate în sursa A
2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informații referitoare la Moldova
3. câte 3 puncte pentru menţionarea statului medieval românesc și a conducătorului acestuia, la care se referă atât sursa A, cât și sursa B (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei care susţine că statele medievale românești stabilesc relații politice cu Ungaria și cu Polonia
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relații cauză-efect stabilită între două informații selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
6. câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la organizarea instituțională a spațiului medieval românesc (1px2=2p)
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărui fapt istoric menţionat (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei caracteristici a autonomiilor locale atestate în spațiul românesc în secolele al IX-lea – al XI-lea
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea domnitorului ales „la 5 și 24 ianuarie 1859‟, precizat în sursa dată
2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două spații istorice la care se referă sursa dată (3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii referitoare la problema agrară (3px2=6p)
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la măsurile adoptate în perioada 1859-1861 în statul român modern
câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul de vedere formulat (3px2=6p)
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
– câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două ideologii totalitare din secolul al XX-lea (3px2=6p)
câte 3 puncte pentru menţionarea oricărei idei reprezentative pentru fiecare dintre aceste ideologii (3px2=6p)
– 2 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între practicile politice totalitare folosite în Europa, în prima jumătate a secolului al XX-lea
3 puncte pentru prezentarea asemănării menţionate, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
asemănarea menţionată
– 2 puncte pentru precizarea oricărei caracteristici a constituției adoptate de regimul totalitar din România, în prima jumătate a secolului al XX-lea
– 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la practicile politice specifice regimului totalitar din România, în a doua jumătate a secolului al XX-lea
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea textului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu