BAC 2015. Subiectul integral şi baremul la istorie

Citiţi şi:

UPDATE BAC 2015. Subiectele şi baremele la matematică pe myTEX.ro

BAC 2015. Ce subiecte au picat la istorie

BAC 2015. Cele patru tipuri de subiecte la matematică şi baremele de notare

Vă prezentăm mai jos subiectul integral şi baremul de evaluare şi de notare la istorie.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare
Probă scrisă la istorie    Varianta 8

Filiera teoretică, profil umanist, toate specializările; Filiera vocaţională – profil artistic, toate specializările; – profil sportiv, toate specializările; – profil pedagogic, specializările: bibliotecar-documentarist, instructor-animator, instructor pentru activităţi extraşcolare, pedagog şcolar; – profil teologic, toate specializările.
· Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.
· Timpul de lucru efectiv este de 3 ore.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:
A. „În 1948 se creează Securitatea […]. Sub directa supraveghere a acesteia au loc toate arestările şi detenţiile din închisori, de pe şantierele Canalului Dunăre-Marea Neagră, din Bărăgan. La ordinul lui Stalin (căruia Gheorghiu-Dej i se supune slugarnic), în iunie 1951, începe, în cele mai inumane condiţii, deportarea a 10 288 de familii în Bărăgan sau în Moldova. […] În închisori şi lagăre se trece la un regim de suprimare neînchipuit de dur. […]
În cultură se aplică acelaşi model de la răsărit, ca și în toate celelalte domenii. Se distrug sau se rescriu valorile tradiţionale. Relaţiile cu Occidentul sunt complet întrerupte. Învăţământul este reorganizat după modelul sovietic. […] Până şi manualele sunt traduse din limba rusă (limbă care devine obligatorie din clasa a IV-a primară). […] Istoria naţională este rescrisă pe baze marxist-leniniste şi pe criteriile prieteniei cu Uniunea Sovietică. O nouă lege a învăţământului lasă pe dinafară toate cadrele didactice care nu voiau să colaboreze cu noul regim. […] Presa de opoziţie e interzisă. Ministerul Propagandei este transformat în Ministerul Informaţiilor pentru a controla presa, radioul, cinematografia, teatrul. În 1948 erau interzise 8000 de titluri de cărţi şi reviste.” (I. Bulei, O istorie a românilor)
B. „În 1963, pentru prima oară, România votează la ONU altfel decât Uniunea Sovietică. Ulterior, pe măsura acutizării conflictului chino-sovietic, pe care Gheorghiu-Dej se oferă să-l medieze, voturile independente ale României se înmulţesc. Regimul capătă respectabilitate în ochii Occidentului, interesat să slăbească coeziunea Pactului de la Varşovia. […]. Delegaţii economice româneşti sunt primite în Elveţia, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Italia, în Japonia. În
1962 se semnează un acord cu un consorţiu anglo-francez pentru construirea Combinatului siderurgic de la Galaţi. […] Refuzând să secondeze Moscova în dorinţele sale de hegemonie asupra mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale, România îşi ia ca aliaţi China şi încurajările Occidentului. Şi, profitându-se de conflictul chino-sovietic, într-o declaraţie din aprilie 1964 a PMR, cunoscută ca «Declaraţia de independenţă», se afirmă dreptul la libera manifestare a fiecărui partid comunist. […] Detaşarea lui Gheorghiu-Dej de Moscova trebuie explicată prin teama lui de procesul de destalinizare […] care substituie, în ţările «socialiste», echipele instaurate la putere de Stalin după 1945 şi care putea aduce schimbări nedorite şi în echipa conducătoare de la Bucureşti.” (I. Bulei, O istorie a românilor)
Pornind de la aceste surse, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi, din sursa A, instituţia de represiune înfiinţată în 1948. 2 puncte
2. Precizaţi, din sursa B, o informație referitoare la relațiile economice ale statului român. 2 puncte
3. Numiţi doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât şi sursa B. 6 puncte
4. Scrieţi, pe foaia de examen, litera corespunzătoare sursei care susţine că atitudinea României faţă de Uniunea Sovietică este apreciată de Occident. 3 puncte
5. Scrieţi o relaţie cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect). 7 puncte
6. Prezentaţi alte două practici politice totalitare utilizate în România, în afara celor la care se referă sursele date. 6 puncte
7. Menţionaţi o asemănare între acţiunile desfășurate în România, în perioada postdecembristă. 4 puncte

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)
Citiţi, cu atenţie, sursa de mai jos:
„Războiul s-a reluat cu înverșunare pe frontul din Moldova în iulie 1917, când generalul Averescu a pornit ofensiva de lângă Mărăști, în cadrul efortului general […] de a învinge Puterile Centrale. Dar după câteva zile de succese, Averescu a oprit operațiunea pentru că situația din Galiția se agravase, iar trupele ruse din Moldova se dezorganizau, lipsite de disciplină și demoralizate. La 24 iulie/6 august, Mareșalul von Mackensen a lansat la rândul său o ofensivă puternică al cărei obiectiv era să dea o lovitură decisivă armatelor română și rusă și să oblige
România să iasă din război. Luptele îndârjite au atins punctul culminant la 6/19 august, la Mărășești, când armata română a oprit înaintarea trupelor austriece și germane și a pus practic capăt ofensivei acestora.
Dar s-a ivit un nou pericol. La sfârșitul verii lui 1917 evenimentele revoluționare din Rusia amenințau să dezorganizeze frontul de luptă și să submineze stabilitatea socială și politică din Moldova. […] La 18 februarie/3 martie 1918, noul guvern bolșevic al Rusiei a semnat pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale și a ieșit din război, lipsind România de sprijinul rus și izolând-o de Occident. Două luni mai târziu, guvernul român, acum condus de […] Alexandru Marghiloman, a semnat Tratatul de la București, prin care România devenea dependentă politic și economic de Puterile Centrale.
Dar evenimente hotărâtoare pe câmpurile de luptă au schimbat repede soarta României. Pe frontul de vest aliații au zădărnicit ofensiva germană finală din iulie 1918 și au început să înainteze constant spre Germania, iar în nordul Italiei au respins armatele austro-ungare și au obligat Austro-Ungaria să accepte un armistițiu […]. ” (M.Bărbulescu, D.Deletant, K.Hitchins, Ş.Papacostea, P.Teodor, Istoria României)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi generalul român, precizat în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi secolul la care se referă sursa dată. 2 puncte
3. Menţionaţi alianța și o acțiune diplomatică desfășurată de aceasta, precizate în sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două acțiuni care au loc pe frontul de vest. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la evenimentele de pe frontul din Moldova, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia România se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea prin acțiuni militare sau diplomatice. (Se punctează prezentarea unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia). 4 puncte
SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre spaţiul românesc, de la autonomii locale la implicarea în relaţiile internaţionale din Evul Mediu, având în vedere:
− menţionarea a două autonomii locale, din spaţiul românesc, din secolele al IX-lea – al XIII-lea;
− menționarea a două cauze ale înfiinţării instituţiilor centrale medievale şi precizarea unei instituţii centrale din spaţiul românesc;
− prezentarea unei acţiuni diplomatice desfăşurate de un reprezentant al spațiului românesc, în secolul al XV-lea;
− formularea unui punct de vedere referitor la acţiunile militare desfăşurate în spaţiul românesc, în secolul al XVI-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului, evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea unui fapt istoric relevant şi utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
· Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.
· Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem.
· Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a
punctajului total obținut pentru lucrare.
SUBIECTUL I (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea, din sursa A, a instituţiei de represiune înfiinţată în 1948
2. 2 puncte pentru precizarea, din sursa B, a oricărei informaţii referitoare la relațiile economice ale statului român
3. câte 3 puncte pentru numirea fiecăruia dintre cei doi conducători politici la care se referă atât sursa A, cât şi sursa B (3px2=6p)
4. 3 puncte pentru scrierea, pe foaia de examen, a literei B, corespunzătoare sursei care susţine că atitudinea României faţă de Uniunea Sovietică este apreciată de Occident
5. 7 puncte pentru scrierea oricărei relaţii cauză-efect stabilită între două informaţii selectate din sursa A, precizând rolul fiecăreia dintre aceste informaţii (cauză, respectiv efect)
6. câte 1 punct pentru menţionarea oricăror alte două practici politice totalitare utilizate în România, în afara celor la care se referă sursele date (1px2=2p)
câte 2 puncte pentru prezentarea fiecăreia dintre practicile politice menţionate (2px2=4p)
7. 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între acţiunile desfășurate în România, în perioada postdecembristă
SUBIECTUL al II – lea (30 de puncte)
1. 2 puncte pentru numirea generalului român, precizat în sursa dată
2. 2 puncte pentru precizarea secolului la care se referă sursa dată
3. câte 3 puncte pentru menţionarea alianței și a oricărei acțiuni diplomatice desfășurată de aceasta, precizate în sursa dată (3px2=6p)
4. câte 3 puncte pentru menţionarea, din sursa dată, a oricăror două acțiuni care au loc pe frontul de vest (3px2=6p)
5. 4 puncte pentru formularea, pe baza sursei date, a oricărui punct de vedere referitor la evenimentele de pe frontul din Moldova, câte 3 puncte pentru selectarea, din sursa dată, a oricăror două informaţii care susţin punctul
de vedere formulat (3px2=6p)
6. 4 puncte pentru argumentarea afirmaţiei date prin prezentarea oricărui fapt istoric relevant și prin utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
SUBIECTUL al III – lea (30 de puncte)
Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
– câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două autonomii locale, din spaţiul românesc, din secolele al IX-lea – al XIII-lea (3px2=6p)
– câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două cauze ale înfiinţării instituţiilor centrale medievale (3px2=6p). 2 puncte pentru precizarea oricărei instituţii centrale din spaţiul românesc
– 2 puncte pentru menţionarea oricărei acţiuni diplomatice desfăşurate de un reprezentant al spațiului românesc, în secolul al XV-lea
3 puncte pentru prezentarea acțiunii diplomatice menţionate, prin evidenţierea relaţiei istorice de cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici
1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la
acțiunea diplomatică menţionată
– 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la acţiunile militare desfăşurate în spaţiul românesc, în secolul al XVI-lea
4 puncte pentru susținerea punctului de vedere formulat printr-un argument istoric – prezentarea oricărui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.) şi concluzia (aşadar, ca urmare etc.)
Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:
– 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
– 1 punct pentru structurarea eseului (introducere – cuprins – concluzie)
– 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
– 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu