[ViDEO] BRAŞOV. Finanţări de 95% pentru proiecte care elimină poluarea apelor cu nitriţi şi nitraţi

Acestea se adresează primăriilor din mediu rural în principal, apelul de proiecte urmând a fi lansat cât de curând

Reprezentanţii Ministerului Mediului au organizat recent la Braşov dezbaterea publică privind controlul integrat al poluării cu nutrienţi. Evenimentul s-a adresat autorităţilor publice locale, instituţiilor cu responsabilităţi în domeniu, precum şi specialiştilor. În cadrul evenimentului au fost prezentate atât prevederile legale în domeniu, cât şi oportunităţile de finanţare a unor investiţii, pe nu toate primăriile sau fermele şi le permit.

Platforme de gunoi de grajd, stații de compostare, instalații de biogaz

„Fiecare comună este obligată să aibă o platformă pentru depozitarea gunoiului de grajd, însă nu toate localităţile îşi permit astfel de investiţii, iar mulţi primari spun că şi accesarea banilor europeni reprezintă o problemă. De asemenea, şi fermele trebuie să aibă astfel de platforme. De regulă, marile ferme se conformează. Totodată, pentru a obţine subvenţiile acordate prin programele europene, şi micii fermieri trebuie să aibă astfel de platforme sau să facă dovada că au contracte de depozitare a unor astfel de deşeuri”, a declarat reprezentantul Ministerului Mediului, Ciprian Bodea.
„Proiectul «Controlul Integrat al Poluării cu Nutrienţi» (INPC) este implementat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) şi este finanțat dintr-un împrumut de la Banca Mondială și îm acest an proiectul intră într-o nouă etapă prin care se vor oferi finanțări unităților administrativ-teritoriale pentru investiții care să reducă poluarea apelor cu nutrienți, nitrați și nitrați. Noi am ajuns în județul Brașov pentru a prezenta oportunitățile de finanțare și pentru a răspunde eventualelor întrebări ale reprezentanților primăriilor care intenționează să dezvolte astfel de proiecte. Investiții în platforme de depozitare a gunoiului de grajd, în stații de compostare și chiar în instalații de biogaz. Vorbim, de asemenea, de montarea de rețele de protecție vegetală între terenurile agricole și cursurile de apă și se finanțează mici sisteme de canalizare și epurare a apelor uzate menajere, care pot și ele reprezenta o sursă de poluare. Bugetul acestui proiect este de 48 de milioane de euro, din care majoritatea pentru aceste investiții. Apelul de  proiecte se va lansa în curând, de aceea am venit și în județul dvs., în periplul nostru prin țară, să prezentăm această oportunitate și sperăm să primim cât mai multe proiecte. Finanțatorul acoperă aproximativ 95% din cheltuielile proiectului, 5% fiind contribuția proprie a beneficiarului, respectiv primăriile localităților”, a explicat Stela Andrei (video), expert de finanţări în cadrul proiectului.

43 dintre localitățile din județ au probleme

Şeful Comisariatului Judeţean Braşov al Gărzii Naţionale de Mediu, Mircea Paraschiv, a afirmat că numărul sesizărilor privind poluarea cu nutrienţi este destul de mare. „Verificăm în principal zonele judeţului unde există ferme zootehnice. Din acest punct de vedere, cele mai «sensibile» sunt zonele Cincu, Făgăraş şi Şercaia. Totodată monitorizăm şi zonele unde sunt multe unităţi turistice, dar nu există sisteme de canalizare. Acolo unde am constatat deficienţe, am aplicat sancţiuni”, a declarat Paraschiv.
La nivelul judeţului nostru, autorizarea fermelor şi analizele de sol sunt realizate de Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice Braşov, iar directorul acestei instituţii Giusepina Popescu, a afirmat că „în anul 2011, la nivelul judeţului, am identificat 43 de localităţi «critice» din acest punct de vedere, în condiţiile în care, în anul 2004 erau numai 11. În ceea ce priveşte marile complexe zootehnice, acestea pot fi ţinute sub control, pentru că, odată la 10 ani, trebuie să obţină autorizaţii de funcţionare de la noi”.
Problemele, a continuat ea, apar din cauza firmelor mici, de subzistenţă sau semisubzistenţă. „Noi am luat legătura cu primăriile şi am prezentat «codul de bune practici» în acest domeniu, aprobat prin ordin de ministru al Mediului, astfel că este obligatoriu pentru primării şi fermieri, dar nu ştim dacă a ajuns la deţinătorii exploatărilor mici. La fermele mici, gunoiul de grajd este depozitat de în jurul casei, în spaţii neprotejate şi neamenajate. De asemenea, din cauza costurilor de transport, mulţi preferă să îl arunce în grădină, în cantităţi mari, iar în astfel de situaţii substanţele poluante se infiltrează în sol, ajung în pânza freatică şi, automat, în pânza freatică şi, implicit în fântâni”, a declarat Popescu.
 
Consiliul Judeţean poate asigura cofinanţarea pentru anumite proiecte

În perioada 2012-2015 în judeţul Braşov au fost realizate patru investiţii cu finanţare europeană, respectiv platformele comunale pentru depozitarea gunoiului de grajd din Prejmer, Hălchiu, Şercaia şi Dumbrăviţa, împreună cu echipamentul necesar. Pentru perioada 2016-2022, la nivel naţional, proiectul „Controlul integrat al poluării cu nutrienţi” dispune de o sumă totală 48 milioane de euro, atât pentru investiţii la nivelul comunităţilor locale, cât şi pentru măsuri de consolidare a capacităţii instituţiilor cu rol în monitorizarea şi raportarea calităţii apelor.
Prezent la dezbatere, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Gabor, a declarat că administraţiile publice trebuie să ia în serios astfel de proiecte, mai ales că Uniunea alocă sume importante. „Administraţia judeţeană poate sprijini autorităţile locale prin asigurarea cofinanţării pentru astfel de proiecte. Totodată, experţii Consiliului Judeţean pot asigura consultanţă primăriilor în scrierea proiectelor şi pregătirea cererilor de finanţare”, a precizat vicepreşedintele CJ.