Val de critici după ultimele date FMI: Florin Cîțu acuză Guvernul Bolojan că a aruncat România în recesiune

Perspectivele economice ale României pentru anul 2026 s-au deteriorat considerabil, declanșând un nou val de dispute politice. Fostul premier și ministru al Finanțelor Florin Cîțu critică dur măsurile fiscale adoptate de Guvernul condus de Ilie Bolojan, susținând că politicile de austeritate au adus țara într-o stare economică mai precară decât cea a unor state aflate în plin conflict armat.

Prognoza FMI: Scădere economică în 2026

Rapoartele recente ale Fondului Monetar Internațional (World Economic Outlook) arată o revizuire dramatică a estimărilor pentru România. Dacă în primăvara acestui an FMI anticipa o creștere de 0,7%, noile date indică o contracție economică de 0,5% în 2026.

Această revizuire plasează România, alături de Irlanda, într-o poziție singulară în Europa, fiind singura economie din categoria țărilor europene emergente și în curs de dezvoltare prognozată să înregistreze o scădere a PIB-ului.

Evoluția indicatorilor economici principali (prognoză FMI):

• PIB 2026: −0,5% (față de estimările anterioare de +0,7%)
• Inflație medie 2026: 8,2%
• Rată șomaj 2026: 6,5%
• Estimare PIB 2027: +2,2% (în scădere de la 2,5%)

Cîțu: „Socialismul este mai nociv decât războiul”

Reacția fostului premier Florin Cîțu nu a întârziat să apară. Într-o postare publică, acesta a pus rezultatele economice slabe direct pe seama pachetului de măsuri fiscale adoptat în vara anului 2025 de Guvernul Bolojan.

„Guvernarea cu măsuri socialiste a adus România în recesiune. În același timp, economiile Rusiei și Ucrainei cresc, în plin război. Încă o dovadă că socialismul este mai nociv decât războiul”, a declarat Florin Cîțu.

Fostul ministru susține că decizia de a crește taxele și impozitele a frânat activitatea economică în loc să o redreseze, comparând negativ performanța României cu cea a altor state din regiune.

Măsurile de austeritate adoptate în 2025

Dezbaterea privind cauzele recesiunii se învârte în jurul pachetului fiscal din iulie 2025, conceput pentru reducerea deficitului bugetar. Printre cele mai importante decizii luate de Executiv s-au numărat:

1. Majorarea TVA: Cota standard a crescut de la 19% la 21%, fiind ajustate și cotelor reduse.
2. Accize mărite: Scurmarea veniturilor prin creșterea taxelor pe carburanți, alcool și tutun.
3. CASS pe pensii: Introducerea contribuției de sănătate pentru pensiile care depășesc pragul de 3.000 lei.
4. Înghețări salariale: Blocarea majorărilor salariale în sectorul public și a pensiilor pentru 2026.

În timp ce Executivul a susținut că aceste ajustări au fost absolut necesare pentru menținerea stabilității financiare și a credibilității pe piețele internaționale, opozanții măsurilor argumentează că reducerea consumului și presiunea fiscală au adâncit încetinirea economică.

Ce urmează pentru economia națională?

Analiștii notează că, deși prognozele de creștere ale FMI pentru alte țări din regiune nu șterg impactul devastator al războiului asupra acelor infrastructuri, cifra negativă pentru România indică blocaje structurale interne. Pentru anul 2027, FMI anticipa o revenire moderată de 2,2%, însă presiunile inflaționiste ridicate și creșterea șomajului vor continua să pună la încercare mediul de afaceri și puterea de cumpărare a cetățenilor.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.