Studiu. Deficitul de personal calificat produce pierderi de 7,1 miliarde de euro economiei româneşti

Lipsa personalului calificat din România provoacă în economie pierderi în valoare de 7,1 miliarde de euro, relevă un studiu publicat de compania de consultanţă PricewaterhouseCoopers (PwC).

Practic, 52% dintre antreprenorii români susţin că lipsa personalului calificat le generează pierderi financiare, care, estimate pentru întreaga economie, ajung la 7,1 miliarde euro. Oamenii de afaceri se confruntă cu lipsa candidaţilor, mai ales, atunci când vor să recruteze tehnicieni, personal administrativ sau experţi în vânzări.

„Dificultatea de a găsi angajaţi cu abilităţile necesare pentru anumite ocupaţii limitează potenţialul de creştere al companiilor antreprenoriale şi, implicit, al economiei ţării. Estimările antreprenorilor arată că pierderile lor totale cauzate de lipsa fortei de muncă se situează la 3,7% din Produsul Intern Brut (PIB) al României. Migraţia masivă a lucrătorilor români către statele din Vestul Europei, îmbătrânirea populaţiei şi programa educaţională inadecvată sunt principalele motive care au condus la actuala situaţie de pe piaţa muncii”, a declarat Ionuţ Simion, country managing partner PwC România.

Astfel, 36% dintre antreprenorii români afirmă că deficitul de angajaţi le generează pierderi de până la 5% din cifra de afaceri, 10% indică pierderi între 5-10%, iar 6% spun că depăşesc 10% din cifra de afaceri. În schimb, 48% susţin că nu au pierderi din acest motiv.

Măsurile pe care le iau antreprenorii pentru a atrage specialişti sau pentru a dezvolta abilităţile digitale ale angajaţilor sunt formarea internă şi externă, recrutarea de absolvenţi şi calificarea forţei de muncă prin colaborarea cu start-up-urile din domeniul tehnologiei.

La nivelul Europei Centrale şi de Est, pierderile economice totale estimate din cauza deficitului de specialişti ajung la 358 miliarde de euro, valoare care depăşeşte PIB-urile cumulate ale Croaţiei, Ungariei şi Slovaciei.

Sondajul a fost realizat în perioada februarie-aprilie 2019, pe un eşantion de 2.993 de persoane cu funcţii de decizie din companii cu o cifră de afaceri de cel puţin 10 milioane euro din 53 de ţări din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa. Din total, 600 de intervievaţi au provenit din Europa Centrală şi de Est.