Semnal de alarmă pentru firmele din Brașov: Vine „Iarna insolvențelor”. Vârful valului de falimente, așteptat la începutul lui 2027

Numărul companiilor românești care intră în insolvență este în continuă creștere, iar lunile de iarnă vor aduce o presiune uriașă asupra afacerilor fragile, avertizează experții în restructurare de la Sierra Quadrant. Vârful critic al acestui val de falimente va fi atins între ianuarie și martie 2027.

În primele opt luni ale acestui an, 4.782 de firme și PFA-uri au intrat în procedură de insolvență la nivel național, în creștere cu aproape 5% față de perioada similară din 2025. După un august relativ liniștit, luna septembrie a adus un record îngrijorător: 869 de dosare noi deschise, cel mai ridicat nivel lunar din ultimii ani. Dacă acest ritm se menține, anul 2026 ar putea depăși pragul critic de 7.000 de insolvențe.

De ce va fi iarna deosebit de grea pentru antreprenori?

Experții identifică o suprapunere de factori de risc care vor pune o presiune maximă pe lichiditățile companiilor:

• Facturi uriașe la energie: Piața gazelor s-a liberalizat, iar prețul angro s-a dublat. La electricitate, contractele pe piața la termen pentru primul trimestru din 2027 ating cote record (861–905 lei/MWh). Pentru un restaurant, o fabrică mică sau un depozit, factura din ianuarie poate dicta supraviețuirea.
• Prăbușirea consumului: Vânzările din retail s-au redus, iar populația cumpără mai puțin. Deși inflația a mai coborât spre 6%, salariile reale rămân sub nivelul din anul anterior.
• Creditare scumpă și euro record: Dobânda-cheie BNR se menține la 6,5%, iar cursul euro a depășit pragul istoric de 5,35 lei, scumpind importurile și chiriile pentru firmele cu venituri în lei.
• Presiune fiscală și blocaje pe fonduri: Încheierea PNRR în august încetinește ritmul lucrărilor publice, generând întârzieri la plată pentru constructori. În plus, modificările fiscale preconizate pentru 2027 legate de impozitarea clădirilor nerezidențiale cresc incertitudinea.

Regiunile vulnerabile vs. Motoarele economice ale Transilvaniei

Economia nu reacționează la fel peste tot. Harta riscului arată că județele mai puțin diversificate au suferit cel mai mult (creșteri majore ale insolvențelor în Vaslui cu +108%, Bistrița-Năsăud cu +78% și Vrancea cu +69%).

La polul opus, polii economici precum Cluj, Bihor și Timiș au înregistrat scăderi ale numărului de insolvențe, datorită economiilor mai sofisticate, ancorate în servicii, IT și producție pentru export. Deși județul Brașov menține o reziliență similară pe zona industrială și turistică, afacerile locale din comerț, construcții și HoReCa simt deja din plin undele de șoc.

Sectoarele cele mai expuse la nivel național:

1. HoReCa: Insolvențele în restaurante au explodat (+233% în septembrie). Este primul sector afectat de reducerea cheltuielilor populației.
2. Transporturi: O creștere de 73% a cazurilor, cauzată de scăderea volumului de mărfuri transportate.
3. Construcții: Creștere cu 38%, sectorul rămânând cel cu cel mai ridicat risc raportat la numărul total de firme active.

„Efectul de domino”: Firmele se finanțează din facturi neplătite

Una dintre cele mai mari probleme ale economiei românești este dependența de creditul comercial. Spre deosebire de media UE, băncile acoperă sub 9% din pasivele firmelor românești. În schimb, companiile se împrumută practic unele pe altele prin amânarea plăților la furnizori.

„Când un client mare nu mai plătește, furnizorul devine la rândul lui rău-platnic. În următoarele luni, cele mai multe insolvențe nu vor veni din firme cu afaceri proaste, ci din firme altfel sănătoase, dar rămase complet fără lichiditate”, a avertizat Ovidiu Neacșu, partener coordonator Sierra Quadrant.

Soluția ignorată: Concordatul preventiv

Deși Legea insolvenței oferă un colac de salvare prin concordatul preventiv (renegocierea și restructurarea datoriilor sub protecția instanței, fără pierderea controlului asupra firmei), antreprenorii apelează prea târziu la el. Pentru fiecare firmă care încearcă să se salveze prin prevenție, alte 40 intră direct în insolvență sau faliment.

Ce trebuie să facă antreprenorii chiar acum:

• Urmărirea zilnică a cash-flow-ului și reducerea vânzărilor pe credit simplu.
• Solicitarea de avansuri sau garanții pentru clienții cu risc ridicat.
• Avertismentul celor 3 luni: Dacă în următoarele 90 de zile nu aveți resurse pentru acoperirea datoriilor scadente, dar activitatea de bază produce bani, este momentul exact pentru inițierea procedurilor de restructurare sau concordat, înainte de a fi prea târziu.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.