Salarii Brașov 2026: Unul din trei angajați trăiește cu minimul pe economie. De ce „importă” firmele brașovene mii de muncitori străini?

Piața muncii din Brașov traversează un moment de paradox economic în februarie 2026. În timp ce județul nostru rămâne în topul național al salariilor medii, realitatea din teren arată o polarizare extremă: o treime dintre salariați câștigă sub 2.700 de lei net, iar deficitul de personal este acoperit masiv de imigranți non-UE, în special în construcții și HoReCa.
Brașovul se menține pe poziția a 7-a în clasamentul național al câștigurilor, cu un salariu mediu net de aproximativ 4.817 lei, însă cifrele ascund o problemă structurală profundă. Conform unui raport recent al Confederației Patronale Concordia, la nivel național, 33% dintre angajați sunt plătiți la nivelul salariului minim, o situație care se oglindește fidel și în economia locală, unde micile afaceri și sectorul serviciilor se luptă cu inflația galopantă.
Inflația „mănâncă” majorările: Salariile scad în termeni reali
Deși pe hârtie salariile au crescut ușor față de anul trecut, în realitate, brașovenii pot cumpăra mai puțin cu banii primiți. Cu o inflație care atinge pragul de 9,8% în această perioadă, puterea de cumpărare a scăzut cu aproximativ 4,5%.
Această presiune financiară pune presiune pe consumul privat, motorul economic al orașului, și îi împinge pe mulți brașoveni spre reconversie profesională sau migrație. Potrivit profit.ro, distribuția salariilor spre zona de jos indică nu doar probleme de productivitate, ci și un grad scăzut de conformare fiscală, adesea tradus prin fenomenul „muncii la gri”.
De ce vedeți tot mai mulți muncitori străini pe șantierele și în hotelurile din Brașov?
În ciuda faptului că mulți localnici sunt în căutarea unui loc de muncă mai bine plătit, firmele din marile aglomerări urbane, inclusiv Brașovul, apelează masiv la „importul” de forță de muncă. Județul nostru se află în topul destinațiilor pentru muncitorii non-UE, alături de București, Cluj și Timiș.
- Unde lucrează aceștia? Principalele sectoare sunt construcțiile (21%) și HoReCa (15%).
- De ce ei? Rata de angajare a imigranților non-UE este de un uluitor 86%, aceștia acceptând posturi pe care localnicii le evită din cauza salariilor mici (apropiate de pragul de 2.600 – 2.700 lei net).
- Proveniență: Cei mai mulți vin din Ucraina, Nepal, Moldova și Sri Lanka.
Brașovul turistic, între lux și deficit de personal
Până la finalul anului 2026, în Brașov este programată deschiderea a șapte hoteluri de 4 și 5 stele sub branduri internaționale. Această expansiune imobiliară și turistică accentuează însă criza de personal. Cu un deficit estimat la 50.000 de muncitori în sectorul HoReCa la nivel național, hotelierii brașoveni sunt prinși între nevoia de a oferi servicii de lux și imposibilitatea de a găsi personal calificat care să accepte grilele salariale actuale.
Ce urmează pentru piața muncii locale?
Anul 2026 se anunță a fi unul de „stabilizare fragilă”. În timp ce guvernul a amânat majorarea salariului minim până în luna iulie, brașovenii vor trebui să navigheze printr-un peisaj economic în care mobilitatea profesională va deveni esențială.
Firmele care nu vor reuși să crească productivitatea sau să ofere pachete salariale competitive vor depinde tot mai mult de contingentul de muncitori străini, care, deși ajută la menținerea afacerilor pe linia de plutire, subliniază nevoia unei reforme reale a educației și formării profesionale în județ.
Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.





