România comunelor-fantomă: Localitatea cu 500 de oameni care înghite un milion de lei pe salarii. Cum plătește statul din banii noștri primării fără cetățeni

În timp ce contribuabilii și mediul de afaceri privat resimt presiunea taxelor și a măsurilor de austeritate, la nivel național continuă să funcționeze un sistem administrativ falimentar, întreținut artificial din bani publici. Un exemplu recent devine emblematic pentru modul în care se risipesc resursele statului: comuna Gogoșu din județul Dolj.

Cu o populație de numai 500 de locuitori – de trei ori mai mică decât pragul minim legal de 1.500 de locuitori stabilit pentru funcționarea unei comune –, localitatea aflată la 40 de kilometri de Craiova este un exemplu clar de aparat administrativ nefiabil.

Mecanismul falimentului mascat:

• Venituri proprii insignifiante: Din taxe și impozite locale pe proprietate, comuna reușește să adune de la cei 500 de locuitori doar 400.000 de lei pe an.
• Salarii uriașe pentru o populație minusculă: Cu toate că comunitatea pe care o administrează ar încapea într-un singur bloc mai mare din Brașov, Primăria Gogoșu cheltuiește anual peste 1.000.000 de lei doar pe salarii.
• Deficit structural cronic: La venituri proprii de 2,6 milioane de lei și cheltuieli de 5,6 milioane de lei, rezultă un deficit real de peste 3.000.000 de lei. Pentru a supraviețui și a plăti lefurile angajaților, primăria depinde integral de subvențiile de peste 1,5 milioane de lei livrate de la bugetul central (guvern) – conform newsweek.ro.

Un fenomen național: Peste 1.000 de comune „fantomă”

Cazul de la Gogoșu nu este un accident, ci regula unei structuri teritoriale încremenite în timp. Peste 90% din comunele din România nu se pot autosustine financiar, iar aproape o treime dintre ele (aproximativ 1.000 de localități) funcționează complet ilegal din punct de vedere al criteriului demografic, având sub 1.500 de locuitori.

Situații similare sau chiar mai grave apar în toată țara:

• Comune de 90 de locuitori unde primarul, 7 angajați și 9 consilieri consumă 700.000 de lei pe salarii;
• Orașe mici (Solca, Vașcău, Curtici) care funcționează cu bugete de milisecunde pentru investiții și zeci de milioane de lei alocate aparatului bugetar stufos.

Ce înseamnă acest lucru pentru un județ ca Brașovul?

Polii de dezvoltare economică și județele contributoare nete la bugetul național (cum este și județul Brașov, cu un sector privat puternic și o industrie turistică dezvoltată) ajung să subvenționeze indirect aparate administrative hipertrofiate din localități care există doar pe hârtie. Banii care ar putea fi direcționați către infrastructură națională, spitale regionale sau educație sunt redirecționați pentru a acoperi găurile negre create de primării care nu produc nici măcar 10% din propriul buget de funcționare.

Reforma administrativă, blocată de mize politice

Deși cifrele indică o nevoie urgentă de comasare a localităților și de reducere a aparatului bugetar, subiectul reorganizării administrativ-teritoriale rămâne un tabu pentru clasa politică. Fiecare comună neviabilă înseamnă voturi, funcții de primar, viceprimar, consilieri și posturi călduțe în administrație. Fără o reformă curajoasă și eliminarea comunelor-fantomă, România va continua să plătească milioane de lei pe salarii în localități unde administrația a devenit o scop în sine, deconectată complet de nevoile reale ale cetățenilor.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.