Punctul vulnerabil din programul Guvernului Niculescu. De ce scăderea facturilor la energie nu se face prin ajutoare „pe hârtie”, ci prin investiții

Noul program de guvernare promite ajutoare directe pe factură pentru milioane de români cu venituri sub 3.500 lei net. Totuși, o analiză realizată de think tank-ul economic Frames avertizează că măsura riscă să adâncească criza din sectorul energetic: nu reduce prețul real al energiei, ci doar mută o parte din costuri în bugetul de stat.

Un program generos, dar plin de necunoscute tehnice și financiare

Măsura M13 vizează 3,7 milioane de persoane la electricitate și 1,7 milioane la gaze, având ca scop aplicarea reducerii direct pe factură. Experiența recentă arată însă că astfel de scheme întâmpină blocaje administrative majore:

• Preluare redusă: Din cele 2,5 milioane de gospodării estimate inițial ca fiind vulnerabile, mai puțin de un milion s-au înscris în aplicația pentru voucherele de 50 de lei.
• Costuri mari de intermediere: Poșta Română încasează un comision de 15 lei pentru fiecare voucher de 50 de lei, pierzându-se astfel aproape o treime din valoarea ajutorului.
• Absența unui registru funcțional: Nu există încă o interconectare eficientă între datele ANAF, Ministerul Muncii și furnizorii de energie. Chiriașii, vârstnicii fără contract pe nume propriu sau gospodăriile neconectate la rețeaua de gaze/termoficare riscă să fie complet excluși.
• Datorii către furnizori: Statul acumulează deja restanțe de aproximativ 8 miliarde de lei către furnizori. Preluarea noilor ajutoare direct de către aceștia poate determina includerea riscului de neplată în prețul final achitat de toți consumatorii.

Cât costă măsura și de unde vin banii?

La nivel de gospodării, sprijinul ar acoperi aproximativ 2,2 milioane de facturi la electricitate și un milion la gaze.

Varianta minimală, cu 50 de lei pe lună la curent și 100 de lei la gaze timp de șase luni de iarnă, presupune un cost anual de aproximativ 1,9 miliarde de lei. Dacă sumele acordate se dublează, costul ajunge la 3,8 miliarde de lei pe an.

Din Fondul Social pentru Climă, România poate aloca pentru sprijin direct al veniturilor cel mult 1,6 miliarde de lei pe an (limita de 37,5% impusă de regulile europene). Orice sumă care depășește acest plafon va trebui acoperită integral din bugetul național, într-o perioadă de consolidare fiscală.

Pe de altă parte, efectul asupra facturilor rămâne redus. Pentru un consum de 150 kWh pe lună, o reducere de 50 de lei reprezintă aproximativ 20–23% din factura la curent. La gaze, 100 de lei acoperă doar un sfert din factura unei familii care consumă iarna 1.200 kWh. Acest câștig poate fi anulat rapid de liberalizarea pieței gazelor din aprilie 2027 și de introducerea taxei pe carbon (ETS2).

Alternativa: Producție locală ieftină și rețele moderne

Experții Frames arată că prețurile pot scădea pe termen lung doar prin investiții în capacități de producție ieftină (solară cu stocare) și într-o rețea capabilă să preia această energie.

Un exemplu este proiectul hibrid de la Ogrezeni (județul Giurgiu), o investiție privată de 460 de milioane de euro (aproximativ 2,3 miliarde de lei) realizată de compania Enery. Parcul va genera energie pentru 684.000 de gospodării, având o capacitate de 761 MWp și peste 1 GWh de stocare în baterii.

Comparația este elocventă: suma de 2,3 miliarde de lei este mai mică decât costul unui singur an de compensare a facturilor în varianta dublată. Diferența constă în faptul că ajutorul de la stat se consumă anual, în timp ce un parc fotovoltaic produce energie timp de 25–30 de ani fără cheltuieli din bugetul public.

Ce măsuri ar trebui să ia Guvernul

Pentru a asigura o tranziție sustenabilă, Frames recomandă ca sprijinul financiar să fie transformat într-o plasă de siguranță aplicată strict celor vulnerabili, pe baza verificării averii și nu doar a veniturilor declarate.

Totodată, banii din PNRR, Fondul pentru Modernizare și Fondul Social pentru Climă ar trebui direcționați prioritar către investiții cu efect permanent: instalarea de panouri solare pe locuințele gospodăriilor vulnerabile, izolarea termică a clădirilor, instalarea pompelor de căldură și modernizarea rețelelor de transport și distribuție a energiei.

„Un ajutor de 50 de lei reduce factura o singură dată. Un parc solar conectat la timp și o rețea modernizată reduc prețul pentru toată lumea, ani la rând. România trebuie să aleagă între a plăti în fiecare an diferența de preț și a investi o singură dată pentru ca prețul să scadă”, concluzionează Adrian Negrescu, managerul Frames.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.