Peste 11 lei litrul de motorină la pompă: Cum resimte Brașovul criza „dinților de fierăstrău” din piața petrolului

Scumpirea accelerată a carburanților, alimentată de tensiunile din Strâmtoarea Ormuz și de costurile logistice uriașe, pune o presiune fără precedent pe firmele de transport și logistica din județul Brașov. Cu un preț al motorinei care a depășit pragul de 11 lei pe litru și o benzină ajunsă la 10 lei, piața locală resimte din plin efectele unei volatilități internaționale fără precedent.

Anul 2026 va rămâne în manualele de economie ca anul în care piața petrolului și-a pierdut linia, arată o analiză realizată de think-tank-ul economic Frames. Nu mai avem de-a face cu un trend clar, ci cu o succesiune rapidă de vârfuri și prăbușiri – un grafic în „dinți de fierăstrău” – în care fiecare știre din Orientul Mijlociu mișcă prețul cu 5-10% în doar câteva ore. Pentru o economie regională cum este cea a Brașovului, intens dependentă de transport și industrie, această imprevizibilitate este mai periculoasă decât un preț mare, dar constant.

Anatomia crizelor succesive pe piața petrolului

Cotațiile petrolului Brent au trecut prin mișcări extreme de la izbucnirea conflictului. De la un nivel de 72 de dolari pe baril la finalul lunii februarie, prețurile au explodat spre 118 dolari în martie, după restricționarea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz, în timp ce unele tranzactii pe fizic au atins chiar și 150 de dolari.

A urmat o perioadă de oscilații violente: scăderi scurte la fiecare rundă de negocieri de pace, urmate de reveniri agresive la fiecare nou atac asupra navelor sau infrastructurii energetice. În al doilea trimestru, variația medie zilnică a fost de 4 dolari pe baril, de patru ori mai mare față de perioada similară a anului trecut. În ciuda încercărilor de stabilizare, blocajele de tranzit (cu un trafic scăzut de la 85 la doar 6 nave pe zi în august) au menținut cotațiile în jurul valorii de 105 dolari pe baril.

Vulnerabilitatea structurală a României

România plătește mai mult nu doar din cauza cotațiilor internaționale, ci și din cauza unei probleme structurale apărute în ultimul an. Potrivit datelor ARICE, deficitul comercial la țiței și produse petroliere rafinate a ajuns în primele șase luni din 2026 la 2,524 miliarde de euro, în creștere cu peste 40% față de anul trecut.

Pe fondul scăderii producției interne de țiței cu 8,3% în primul trimestru, România a început să importe tot mai mult produs finit cu valoare adăugată mare (benzină și motorină rafinate în Turcia sau Arabia Saudită) în loc să proceseze țițeiul în rafinăriile proprii. Astfel, țara importă exact la vârful de preț al pieței.

La costul materiei prime se adaugă explozia costurilor de transport maritim: primele de asigurare de risc de război au crescut de la 0,125% la vârfuri de până la 5% din valoarea navei (aproximativ 5 milioane de dolari pentru un singur tranzit al unui supertanc), rămânând în prezent la niveluri de zece ori peste cele normale.

Reducerile de acciză, depășite de valul internațional

Prețul de la pompă din România este reprezentat, în proporție de aproximativ jumătate, de taxe și accize. Șoferii plătesc zilnic cu 71 de milioane de lei mai mult față de toamna anului trecut, iar jumătate din această sumă ajunge la bugetul public.

Guvernul a încercat să atenueze șocul prin Legea 162/2026, introducând un mecanism de ajustare bilunară a accizei la motorină, care a permis o reducere de până la 25% (o diminuare cu 701 lei la 1.000 de litri). Cu toate acestea, efectul măsurii fiscale a fost rapid neutralizat de creșterea cotațiilor Platts cu peste 45%. Astfel, motorina a ajuns de la 8,27 lei pe litru la sfârșitul lunii februarie la peste 11 lei în septembrie, marcând o scumpire de 32% în doar șapte luni.

Ce înseamnă acest val de scumpiri pentru Brașov?

Ca nod logistic și industrial strategic al țării, județul Brașov resimte direct presiunea acestor scumpiri pe mai multe niveluri:

• Șoc pe marjele transportatorilor locali: Pentru o firmă de transport cu o flotă de 20 de camioane, creșterea prețului la motorină înseamnă cheltuieli suplimentare de sute de mii de lei anual. Având contracte pe termen lung, transportatorii brașoveni nu pot renegocia tarifele imediat, fiind obligați să acopere diferența din capitalul de lucru, în condițiile în care termenul mediu de încasare a facturilor depășește 140 de zile.
• Pericol de insolvențe în lanț: Conform analizelor din sector, transportul și depozitarea ocupă deja locul al treilea în clasamentul național al insolvențelor, cu peste 600 de firme intrate în procedură în primele opt luni ale anului.
• Impact redus la raft, dar riscuri pe tot lanțul economic: Potrivit datelor UNTRR, transportul rutier reprezintă în medie 2,6% din prețul final al produselor, iar o scumpire de 25% a motorinei majorează costul direct de transport cu circa 10%. Deși efectul direct asupra alimentelor este limitat, pericolul real constă în blocarea activității distribuitorilor și comprimarea marjelor din industrie.

Economiștii avertizează că reducerea temporară a accizei nu este o soluție suficientă pe termen lung. Pentru ca fluctuatțiile din Orientul Mijlociu să nu mai destabilizeze mediul de afaceri local, România trebuie să își susțină producătorii și rafinăriile interne, să gestioneze profesionist stocurile strategice și să reducă intensitatea energetică a economiei.

Acest material este proprietatea site-ului Mytex.ro si poate fi preluat pe site-ul dvs doar cu citarea sursei prin afisarea linkului catre articolul din site-ul mytex.