Patronatele din presă cer subvenții și facilități ca în UE. O primă propunere de ordonanță a ajuns pe masa Executivului

Difuzorii și editurile de presă din România solicită Guvernului să adopte mai multe măsuri, similare cu cele existente deja în Europa, care ar scoate industria din colaps: abonamente subvenționate, scutiri de impozite sau vouchere pentru benzină, hârtie de ziar ori energie electrică.

Patronatul Difuzorilor de Presă (PDP) a fost primul care a depus la Guvern un proiect de ordonanță de urgență cu „măsuri de susținere a difuzării presei scrise și a distribuției de abonamente“. Ulterior, s-au alăturat acestui demers și editurile de presă, prin Patronatul Presei din România – Romedia. „Nu vrem să obținem nimic din ceea ce difuzorii și editurile de presă din celelalte state membre ale Uniunii Europene nu au obținut deja. În țări precum Austria, Danemarca, Franța, Ungaria etc. există de mult timp aceste facilități acordate de guvern presei tipărite. Nu mai vrem să fim codașii și săracii Europei“, a declarat Valentin Popescu, președintele Romedia, pentru „România liberă“.

Pe scurt, difuzorii de presă cer Guvernului următoarele facilități: subvenționarea prețului unor abonamente anuale la cotidianele și săptămânalele centrale și locale, corespunzător unei cote de 10% din tirajul mediu lunar înregistrat în anul anterior; abonamentele subvenționate să fie distribuite către școli, spitale, cămine de bătrâni, biblioteci și penitenciare; scutirea de la plata impozitului pentru sediile administrative, depozitele, magazinele, chioșcurile și autovehiculele folosite în distribuția de presă pe perioada 1 iulie 2016 – 31 decembrie 2026; stabilirea unei chirii de ocupare a domeniului public de maximum 0,5 lei/mp/zi pentru spațiile pe care sunt amplasate magazinele și chioșcurile de presă; vouchere pentru 50% din cheltuielile cu benzina, energia electrică și gazele naturale consumate de mașinile, sediile, depozitele, magazinele și chioșcurile implicate în difuzarea presei; înființarea unui Fond Special pentru Mass-Media, prin plata lunară a unei cote de 2% din adaosul stabilit de toți comercianții de alcool din țară.

La rândul lor, editurile de presă, pe lângă revendicările comune cu cele ale difuzorilor privind scutirea de impozite pentru sedii administrative și mașini, au o serie de propuneri care le privesc strict pe ele, de pildă: vouchere pentru 50% din cheltuielile pentru hârtia de ziar, consumabile tipografice și abonamente de telecomunicații; programe de subvenționare pentru proiecte jurnalistice de anvergură; subvenții pentru dotări IT, mentenanță și servicii în vederea tranziției de la varianta tipărită la online; TVA de 6,5% la publicitate.

O strategie comună, trei căi de atac

În acest moment, difuzorii sunt cu un pas înaintea editurilor de presă. Au depus deja o propunere de ordonanță și speră și într-o modificare a Codului Fiscal în favoarea lor. „Pe 3 sau pe 4 octombrie am înaintat Guvernului propunerea noastră de OUG, în care am inclus și subvenționarea a 10% din abonamente, măsură de care ar beneficia editurile de presă, deși acestea n-au fost lângă noi de la început. Între timp, însă, avem mari speranțe că vom reuși modificarea Codului Fiscal, în sensul scutirii de impozite pe sedii, chioșcuri și mașini“, a precizat Adrian Tudor Moroianu Geamăn, președintele Patronatului Difuzorilor de Presă (PDP), pentru „România liberă“.

„Am fost la Comisia de Dialog Social, din cadrul Ministerului de Finanțe, unde am discutat despre introducerea acestor scutiri de taxe în ordonanța de modificare a Codului Fiscal, care, foarte probabil, va ajunge în Guvern la aprobare miercurea viitoare. Dar chiar dacă ne iese așa cum ne dorim, n-o să renunțăm nici la prima noastră propunere de OUG“, a mai spus președintele PDP. Editurile de presă au înțeles și ele potențialele avantaje de care se vor bucura în cazul în care propunerile lor și ale difuzorilor sunt acceptate de Executiv, așa că au venit, la rândul lor, cu un proiect. „Ne-am hotărât după ce am făcut o analiză asupra modului în care sunt tratați publishe-rii din Uniunea Europeană și am ajuns la concluzia că suntem proștii UE în acest domeniu. Ei au aceste facilități de mult, iar noi tot plătim taxe și impozite până murim, că tot suntem 90% morți“, a declarat Valentin Popescu, președintele Patronatului Presei din România – Romedia.

„Acum lucrăm la un proiect de OUG pe care-l vom depune pe masa viitorului Guvern, cel de acum fiind prea ocupat cu alegerile ca să ne ia serios în seamă. În ianuarie-februarie, când se va instala noul Executiv, noi și difuzorii vom forma o delegație și vom merge la Palatul Victoria“, a adăugat Popescu.     

Industria e la pământ

Potrivit unui raport al difuzorilor de presă, industria de profil este, în acest moment, la pământ. În urmă cu zece ani, în România existau aproximativ 8.000 de puncte de difuzare a presei, iar acum mai sunt doar 3.500, arată raportul citat de paginademedia.ro. De asemenea, firmele de distribuție s-au înjumătățit în numai trei ani, iar din cealaltă jumătate care încă mai funcționează 50% merg pe pierdere. Cauzele sunt mai multe. Unele dintre ele ar fi majorarea impozitelor și taxelor locale, creșterea cheltuielilor cu utilitățile publice, cu transportul și cu mentenanța parcurilor auto.

O altă cauză ar fi bețele-n roate puse de autoritățile locale. „În momentul de față, în Bucureşti s-au iniţiat măsuri de schimbare a mobilierului stradal ce presupun investiţii însemnate din partea agenţilor economici şi pot avea un impact social prin reducerea de locuri de muncă, prin închiderea unor puncte de vânzare de presă şi scăderea vânzărilor de presă scrisă“, se precizează în raport, conform paginademedia.ro.

Ziarele și revistele n-o duc nici ele mai bine. Tirajele au scăzut. Din cauza problemelor financiare, publicații precum Gândul sau Cancan au renunțat la varianta tipărită și au trecut exclusiv pe online. Ziare centrale precum Ziua, Gardianul, Averea sau Realitatea Românească s-au închis de tot. Altele, nu puține, sunt în insolvență.   

Cum s-a prăbușit mamutul Rodipet

Presa scrisă a primit o serioasă lovitură din prăbușirea Rodipet, principalul distribuitor de ziare din România. Rodipet  a fost privatizată în anul 2003, când Magnar Two a preluat integral firma, fără datoriile de 17 milioane de lei care au fost șterse de Guvernul Năstase.

„În toată perioada post-privatizare, respectiv ulterior încheierii contractului de privatizare nr. 62/2003, administratorii SC Rodipet SA, profitând de inexistenţa controlului post-privatizare, a controalelor vizând respectarea regulilor financiare, dar şi de poziţia dominantă în AGA, au desfăşurat o politică de falimentare a societăţii concretizată în încheierea unor contracte de împrumut, consultanţă, reprezentare, vânzare, prestări servicii, total defavorabile societăţii“, arătau în anul 2009 procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Aceștia au și început urmărirea penală faţă de nouă persoane care au fraudat cu 35,5 milioane de euro societatea Rodipet după ce a fost privatizată. Hassan şi Mehdi Awdi, considerați șefii grupului infracțional care au devalizat Rodipet, au reuşit, în primii şase ani scurşi de la privatizarea societăţii, să golească de conţinut firma de stat, lăsându-i doar câteva mii de metri pătraţi de teren.

„Din mamutul care cândva vindea zilnic la tarabă milioane de publicaţii, mai sunt doar: un dosar penal, un scandal despre o privatizare ratată şi, pe hârtie, 1.500 de chioşcuri părăsite“, arăta anul trecut o analiză a Digi 24.

Cine ajută presa

Internetul și evoluția tehnologiei au afectat presa scrisă din întreaga lume. În unele țări mai mult, în altele mai puțin, iar cele mai puțin suferinde la acest capitol sunt acelea unde autoritățile au luat măsuri similare cu cele cerute de difuzorii și editurile de presă de la noi. În Uniunea Europeană sunt multe state care protejează editarea și difuzarea publicațiilor prin subvenții și scutiri de taxe.

Austria, de exemplu, a adoptat o lege a subvențiilor pentru presă încă din 2004 și alocă anual peste 12,8 milioane de euro, arată analiza realizată de Romedia și remisă „României libere“. În Danemarca, subvențiile indirecte sunt acordate de stat prin reducerea TVA pentru toate tipurile de publicații printr-un sistem de subvenționare parțială (maximum 60%) a costurilor de distribuție. Și în Franța a fost redusă TVA pentru distribuția presei, la fel și în Finlanda sau Suedia.

Citeşte şi:

În UE presa scrisă e subvenționată. În România e împinsă la faliment

 Propunerile Patronatului Difuzorilor de Presă privind promovarea unui act normativ pentru adoptarea unor facilităţi fiscale şi administrative în vederea susţinerii difuzării presei scrise şi a distribuţiei de presă

CAPITOLUL I – DISPOZIŢII GENERALE

Art.1
Prezentul proiect de lege reglementează regimul unor facilităţi fiscale şi administrative pentru susţinerea difuzării presei scrise şi a distribuţiei de presă.
Ca urmare a acestor măsuri va fi asigurat dreptul la informare prevăzut de Art.31 din Constituţia României şi va fi susţinută presa scrisă, care reprezintă o cale sigură de informare şi educaţie într-un stat democratic.

CAPITOLUL II – Definirea „Reţelei de difuzare a presei”

Art.2.  
(1) Prin „Reţea de difuzare presă” se înţelege societatea comercială:
a) de distribuţie cu ridicata a presei scrise;
b) ce deţine sau administrează o Reţea de magazine şi chioşcuri care cuprinde minimum 10 de puncte de lucru pentru difuzarea presei scrise în unităţile administrativ teritoriale;
c) care distribuie abonamente ale editurilor centrale şi locale.
(2) În punctele de lucru, societăţile comerciale definite la alin. (1) au dreptul să comercializeze şi produse complementare (inclusiv ţigarete), în vederea susţinerii vânzării presei scrise.

CAPITOLUL III – SUSŢINEREA DREPTULUI LA INFORMARE

Art.3
(1) Subvenţionarea preţului unor abonamente anuale la cotidianele şi săptămânalele centrale şi locale, corespunzător unei cote de 10% din tirajul mediu lunar înregistrat în anul anterior.
(2) Numărul de abonamente anuale alocat pentru fiecare cotidian şi săptămânal va fi certificat de Biroul Român de Audit Transmedia – BRAT.
(3) Abonamentele vor fi distribuite de societăţile comerciale care distribuie abonamente, care fac distribuţie cu ridicata şi de cele care deţin magazine şi chioşcuri.
(4) Din preţul abonamentelor anuale subvenţionate 60% revine editurilor de presă şi 40% revine societăţilor comerciale de distribuţie presă.
(5) Abonamentele vor fi distribuite către şcoli, spitale, cămine de bătrâni, biblioteci (municipale, orăşeneşti şi comunale) şi penitenciare.
(6) Procedurile de lucru, modelele documentelor şi locaţiile se stabilesc prin Ordin al ministrului finanţelor publice, în termen de 30 zile de la publicarea prezentului act normativ în Monitorul Oficial al României.

CAPITOLUL IV – MĂSURI FISCALE

Art.4
Acordarea către societăţile comerciale care deţin Reţele de difuzare presă a următoarelor facilităţi fiscale:
(1) Se scutesc de la plata impozitului pe clădiri, teren şi mijloace de transport, pentru perioada 01.07.2016 – 31.12.2026 : sediul administrativ, depozitele, magazinele, chioşcurile şi autovehiculele folosite în activitatea de distribuţie presă, care aparţin Reţelelor de difuzare presă.
(2) Se stabileşte o chirie de ocupare a domeniului public de maximum 0,50 lei/mp/zi pentru terenurile pe care sunt amplasate magazinele şi chioşcurile societăţilor comerciale care deţin Reţele de difuzare presă.
Art.5.
Acordarea către societăţile comerciale care deţin Reţele de difuzare presă a unor vouchere (tichete) pentru acoperirea unei cote din costurile lunare de administrare, astfel:
(1) Pentru 50% din cheltuielile cu combustibilul pentru traseele parcurse de autovehicule de la sediul indicat de editurile de presă la depozitele societăţilor comerciale care deţin Reţele de difuzare presă şi, ulterior, la magazinele şi chioşcurile care comercializează presă.
(2)  Pentru 50% din cheltuielile cu energia electrică consumată de societăţile comerciale care deţin Reţele de difuzare presă la sediul administrativ, depozite, magazine şi chioşcuri.
(3) Pentru 50% din cheltuielile cu gazele naturale consumate de societăţile comerciale care deţin Reţele de difuzare presă la sediul administrativ, depozite, magazine şi chioşcuri.
(4) Voucherele/tichetele se acordă de către Ministrul Finanţelor Publice cu anticipaţie, în lunile decembrie şi iunie ale fiecărui an, pentru perioade ulterioare de câte şase luni, în baza unei Declaraţii pe proprie răspundere a societăţilor comerciale care deţin Reţele de difuzare presă. Administraţiile Judeţene ale Finanţelor Publice vor putea efectua anual sau inopinat controale de verificare a traseelor şi a foilor de parcurs, precum şi a facturilor fiscale emise de furnizorii de energie electrică şi gaze naturale.
(5) Declaraţiile pe proprie răspundere se centralizează de către Patronatul Difuzorilor de Presă – PDP şi se transmit Ministerului Finanţelor Publice.
(6) Voucherele/tichetele se distribuie societăţilor comerciale prin Patronatul Difuzorilor de Presă – PDP.
(7) Procedurile de lucru şi modelele documentelor se stabilesc prin Ordin al ministrului finanţelor publice, în termen de 30 zile de la publicarea prezentului act normativ în Monitorul Oficial al României.
 
CAPITOLUL V – MĂSURI ADMINISTRATIVE

Art.6. Contractele de închiriere şi Convenţiile pentru societăţile comerciale care deţin Reţele de difuzare presă se încheie pe o perioadă de minimum 5 ani.
Art.7. Suprafaţa de teren închiriată pentru chioşcurile care comercializează presă este de până la 10 mp, iar pentru magazine de până la 20 mp, funcţie de condiţiile urbanistice ale fiecărei unităţi administrative teritoriale.
Art.8. În cazul în care Consiliile Locale hotărăsc să modernizeze magazinele şi chioşcurile, perioada de închiriere este de minimum 10 ani, în vederea asigurării amortizării investiţiilor respective. Termenul de înlocuire cu magazine şi chioşcuri modernizate este de minimum 1 an.
Art.9. În cazul adoptării de noi reglementări ale Consiliilor Locale privind amplasarea comerţului stradal, Direcţiile de Urbanism ale Consiliilor Locale au obligaţia să relocheze magazinele şi chioşcurile care comercializează presă într-o zonă adiacentă, cu vad comercial asemănător.

CAPITOLUL VI – FONDUL SPECIAL PENTRU MASS – MEDIA SCRISĂ

Art.10. În vederea susţinerii editării presei scrise şi a distribuţiei de presă în România se înfiinţează Fondul Special pentru Mass – Media Scrisă.
Art.11. Fondul Special pentru Mass – Media Scrisă se constituie prin plata lunară la Bugetul de stat a unei cote de 10% din adaosul comercial utilizat de către fiecare persoană care comercializează ţigarete în România.
Art.12. Adaosul comercial utilizat reprezintă diferenţa dintre preţul de vânzare cu amănuntul, pentru orice marcă de ţigarete, stabilit şi declarat de fiecare persoană care comercializează ţigarete în România şi preţul de vânzare cu ridicata, pentru aceeaşi marcă de ţigarete, care se stabileşete şi se declară de către producătorii şi importatorii de ţigarete.